România se află într-o situație critică în ceea ce privește producția de energie electrică și gaze naturale, conform declarațiilor ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță. La un consum de 7.376 MW, țara acoperea o diferență de 2.356 MW din importuri, după oprirea neplanificată a unității 1 de la Cernavodă, care a avut loc pe 9 noiembrie 2026.
Oprirea s-a datorat unei defecțiuni la sistemul de control al condensatorului turbinei, unitatea fiind reluată în sistemul energetic național la doar câteva zile înainte. De asemenea, seceta severă a dus la scăderea debitului Dunării, afectând capacitatea de răcire a instalațiilor nucleare.
În prezent, România se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea alimentării cu energie pe parcursul iernii, iar autoritățile explorează măsuri de sprijin pentru populație și consumatorii noncasnici. Chisăliță a subliniat nevoia urgentă de a crește producția de energie electrică și gaze naturale, având în vedere că prețurile și disponibilitatea energiei sunt priorități esențiale.
Datele recente indică faptul că, în momentul în care energia nucleară nu contribuia deloc la mixul de producție, structura energiei era compusă din: 1.715 MW hidro (34,18%), 1.642 MW hidrocarburi (32,73%), 737 MW cărbune (14,69%) și surse regenerabile cum ar fi 354 MW fotovoltaic și 314 MW eolian.
Ministrul a menționat că autoritățile colaborează cu furnizorii de energie pentru a identifica soluții viabile, având în vedere provocările actuale de pe piața energetică. Este esențial ca măsurile propuse să asigure atât continuitatea alimentării, cât și prețuri accesibile pentru consumatori.
Chisăliță a confirmat că discuțiile cu furnizorii au inclus subiecte precum prețurile și schemele de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Aceste întâlniri sunt parte a eforturilor de a găsi soluții eficiente și conforme cu legislația națională și europeană.
