România se află într-o situație economică delicată, caracterizată de stagnare și creșterea prețurilor, conform analizei realizate de un think tank economic.
În trimestrul II din 2026, PIB-ul nominal a atins 494,4 miliarde de lei, marcând o creștere de 10,8% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, în termeni reali, economia a suferit o contracție de 0,4%. Această discrepanță sugerează că expansiunea economică se bazează în principal pe creșterea prețurilor, nu pe o producție efectivă.
Analiza subliniază că România a intrat în stagflație, cu o scădere a PIB-ului real, în ciuda unei aparente creșteri nominale. Cheltuielile consumatorilor, care constituie 61,2% din PIB, au scăzut cu 2,5%, ceea ce a contribuit semnificativ la această situație.
Sectorul comerțului, care reprezintă cea mai mare parte a PIB-ului, a suferit o scădere de 3,9%, afectând în mod direct creșterea economică. Industria a înregistrat, de asemenea, o scădere de 2,9% din volum, în timp ce sectorul IT a scăzut cu 3,5%.
Pe de altă parte, construcțiile, cu o creștere de 12,3%, și activitățile culturale, cu 11,7%, au avut un impact pozitiv, dar nu suficient pentru a compensa contracțiile din alte sectoare.
Analizând inflația, aceasta a atins un maxim de 10,85% în mai, dar a scăzut ulterior, ceea ce nu reflectă o diminuare a cererii, ci mai degrabă o ajustare bazată pe prețurile anterioare. Prognozele Băncii Naționale indică o inflație în continuare crescută, chiar și în contextul unei economii în contractare.
Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 7,9% în 2025 la 6,2% în 2026, dar datoria publică continuă să crească. Absorbția fondurilor europene rămâne crucială pentru menținerea motorului economic, cu 20 de miliarde de euro disponibile pentru guvern în fondurile de coeziune.
Pe termen lung, provocările economice, inclusiv creșterile preconizate ale prețurilor la energie, ar putea prelungi stagnarea economică până în 2027, subliniind importanța măsurilor strategice în gestionarea economiei.
