În anul 2024, numărul românilor afectați de sărăcie a scăzut la 3,5 milioane, ceea ce reprezintă o diminuare de 9% comparativ cu anul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Rata sărăciei relative (AROP) a fost estimată la 19,0% în 2024, marcând o reducere de 2,1 puncte procentuale față de 2023. În termeni absoluți, numărul persoanelor sărace a scăzut cu 375.000, ceea ce corespunde unei scăderi de 9,4%.
Analizând datele pe sexe, se observă că femeile au avut o rată a sărăciei de 19,0%, în comparație cu 18,9% în rândul bărbaților. Cele mai afectate grupuri sunt tinerii, cu o rată de 26,2% pentru persoanele între 0-17 ani și 22,2% pentru cei între 18-24 ani.
Familile cu copii și tineri dependenți au înregistrat o rată de sărăcie de 22,6%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de 2023, dar rămâne semnificativ mai mare decât cea a gospodăriilor fără minori.
Transferurile sociale sunt esențiale în combaterea sărăciei; în lipsa acestora, 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei. Persoanele vârstnice, în special, au fost cele mai afectate, cu o proporție de 84,8% aflate în risc de sărăcie.
În 2024, 17,2% din populație a experimentat o deprivare materială și socială severă, numărul total al acestora ridicându-se la 3.266.000, femeile fiind cele mai afectate (52,9%).
De asemenea, 615.000 de persoane sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, iar rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, echivalentul a 5,3 milioane de persoane.
Distribuția riscului de sărăcie variază semnificativ pe regiuni, cu cele mai mari rate în Sud-Est (39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%), în contrast cu București-Ilfov, care a avut cea mai mică rată (12,0%).
