Luna iulie 2025 reprezintă un moment critic pentru Guvernul României, condus de Nicolae Bolojan, având în vedere că statul trebuie să achite o sumă semnificativă de aproximativ 12 miliarde de lei în dobânzi și rambursări de împrumuturi. Această obligație financiară apare după un alt moment similar din ianuarie 2025, când datoria a fost refinanțată, însă la costuri ridicate.
Contextul actual al datoriei externe este complicat, iar 2025 se anunță a fi un an dificil pentru economiile României, având în vedere riscurile de retrogradare în categoria "junk" de către agențiile internaționale de rating. Această clasificare reflectă o capacitate scăzută de rambursare a datoriilor, ceea ce ar putea face refinanțarea mai costisitoare.
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a menționat că, deși România este încă în categoria "investment grade", piața o percepe ca pe o țară cu rating "junk", ceea ce implică dobânzi mai mari și riscuri crescute pentru investitori.
Pe lângă plata din iulie, care se ridică la 12 miliarde de lei, România se va confrunta cu alte scadențe importante până la sfârșitul anului. În octombrie, se va plăti o sumă de aproximativ 10 miliarde de lei, iar în noiembrie, cea mai mare tranșă, de circa 16 miliarde de lei. Aceste plăți vor necesita fie noi împrumuturi, fie utilizarea rezervelor valutare.
În cazul în care Guvernul nu reușește să efectueze aceste plăți, România ar putea fi retrogradată oficial la rating "junk", ceea ce ar însemna incapacitate de plată, un scenariu sever care nu a mai fost experimentat din perioada comunistă. Aceasta ar putea duce la excluderea României din economia financiară globală.
Chiar dacă Guvernul va reuși să achite datoriile, costurile vor fi semnificative. Refinațările vor avea loc la dobânzi mari, iar rezervele valutare vor fi afectate, crescând vulnerabilitatea economică a țării. În absența unor măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar, riscurile financiare ar putea crește considerabil.
Șeful Trezoreriei a subliniat că Ministerul Finanțelor a informat la timp decidenții politici despre riscurile de retrogradare, iar adoptarea unei ordonanțe pentru tăierea cheltuielilor în decembrie 2024 a fost o reacție la aceste avertismente. Dialogul cu agențiile de rating continuă, iar viitorul Guvern va trebui să abordeze cu precauție măsurile fiscale pentru a evita o degradare oficială a ratingului.
„Retrogradarea la categoria junk nu este o decizie ușoară pentru agenții. Dacă se va întâmpla, mulți investitori care cumpără datorie de stat prin portofolii dedicate investment grade nu vor mai putea investi, iar alții vor căuta să se retragă,” a explicat Nanu.
