Liberalizarea pieței energiei electrice, programată pentru 1 iulie, împreună cu majorarea TVA, ar putea propulsa prețurile pentru consumatorii casnici din România pe locul patru în Uniunea Europeană. Aceasta ar însemna că prețurile din România ar depăși toate țările din Europa de Est și ar fi de până la trei ori mai mari decât în Ungaria, conform unei analize realizate de Blocul Național Sindical (BNS).
Comunicatul BNS subliniază faptul că România s-ar putea situa imediat după Germania, Danemarca și Irlanda în ceea ce privește costul energiei electrice. Potrivit estimărilor, liberalizarea piețelor și măsurile fiscale adoptate de guvern ar putea conduce la o creștere a facturilor de până la 79%. Aceasta ar avea ca efect faptul că românii vor plăti prețuri semnificativ mai mari decât vecinii din regiune, în special față de Ungaria și Bulgaria.
BNS atrage atenția asupra riscurilor sociale generate de aceste modificări, subliniind că, fără intervenții eficiente, România ar putea deveni una dintre țările cu cele mai mari costuri la energia electrică din Uniunea Europeană. Această situație ar putea amplifica fenomenul sărăciei energetice, existând riscul ca peste un sfert dintre gospodării să nu reușească să-și achite facturile la timp.
În perioada în care s-au aplicat subvențiile între 2021 și 2025, prețul energiei din România ocupa deja locul cinci în UE, în raport cu puterea de cumpărare. BNS avertizează că, în scenariul cel mai pesimist, România ar putea urca de pe locul 22 pe locul 7 în topul prețurilor medii din Uniunea Europeană, iar inflația anuală ar putea depăși 8,25% până în 2025.
Organizația sindicală solicită guvernului să reevalueze măsurile de sprijin și să intervină pentru reglementarea pieței energiei, având în vedere că liberalizarea s-a realizat în condiții de funcționare defectuoasă a pieței. Aceste efecte ar putea accentua polarizarea socială și sărăcia energetică în România.
