Gestionarea diabetului necesită o atenție constantă în privința alimentației, tratamentului și monitorizării glicemiei. Această grijă continuă poate influența sănătatea emoțională a pacienților. Dr. Oana Maria Podar, medic primar în Compartimentul Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a elaborat un ghid pentru a ajuta pacienții să recunoască hipoglicemia și să înțeleagă importanța tratamentului, în special pentru vârstnici.
Pacienții cu diabet pot experimenta emoții precum oboseala, frustrare și anxietate legată de posibilele complicații. Această stare, denumită „distres legat de diabet”, este frecvent întâlnită, dar nu trebuie confundată cu depresia, care apare de două ori mai frecvent în rândul persoanelor cu diabet comparativ cu populația generală.
Dr. Podar subliniază importanța discuțiilor deschise cu medicul despre starea emoțională a pacientului, considerând că evaluarea psihologică este o parte esențială a tratamentului. În unele cazuri, poate fi necesar sprijinul unui psiholog sau psihiatru, iar terapia cognitiv-comportamentală poate contribui la îmbunătățirea controlului glicemic.
Prediabetul este o condiție în care glicemia este mai mare decât normal, dar nu suficient de ridicată pentru a fi diagnosticată ca diabet. De obicei, nu prezintă simptome vizibile și este descoperit în urma analizelor de rutină. Fără intervenție, 5-10% dintre persoanele cu prediabet pot dezvolta diabet anual. Schimbările în stilul de viață, cum ar fi pierderea în greutate de 5–7% și exercițiile fizice regulate, pot reduce semnificativ acest risc.
În cazul hipoglicemiei, definită ca o glicemie sub 70 mg/dl, este esențial un răspuns rapid. Primele semne includ transpirații, tremurături și palpitații. Ghidul recomandă aplicarea regulii „15–15”: consumul a 15 grame de zahăr cu absorbție rapidă, urmat de o așteptare de 15 minute pentru a verifica din nou glicemia. Este important să se evite ciocolata și prăjiturile în aceste situații, deoarece grăsimile pot încetini absorbția zahărului.
În cazuri severe, cum ar fi pierderea cunoștinței, este crucial ca persoana afectată să fie așezată în poziție laterală de siguranță, iar intervenția medicală să fie solicitată imediat. Pacienții care folosesc insulină ar trebui să aibă mereu la îndemână o sursă de zahăr rapid disponibilă.
La vârstnici, obiectivul tratamentului nu este obținerea unor valori glicemice ideale, ci asigurarea siguranței și calității vieții, având în vedere riscurile asociate cu hipoglicemia.
