Înaintea alegerilor parlamentare din Serbia, un raport recent a scos la iveală zeci de pagini de Facebook ce promovează reclame politice cu afirmații neconfirmate, vizând mișcarea de opoziție. Aceste reclame au fost observate de o publicație internațională și nu au indicat sursa de finanțare, în ciuda cerințelor impuse de Meta, compania care deține Facebook.
Conform raportului, au fost identificate 56 de pagini care au difuzat peste 90 de reclame între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. Reclamele, care includ text, imagini și videoclipuri, sunt menite să ajungă la audiențe specifice și să genereze impact în campania electorală.
Legalitatea publicității politice pe platformele Meta este reglementată, dar există diferențe în ceea ce privește transparența, în funcție de finanțator. Partidele politice trebuie să declare cheltuielile, iar entitățile externe implicate în campanii au obligația de a informa agențiile competente înainte de a cheltui sume semnificative pentru publicitate online. Totuși, nu s-au înregistrat organizații care să declare astfel de cheltuieli.
În ultima lună, Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile analizate. Reclamele nu au fost etichetate ca având conținut politic, ceea ce contravine regulilor platformei. De asemenea, legile din Serbia interzic finanțarea din străinătate a publicității politice, însă s-a constatat că toate reclamele au fost plătite în lei românești, totalizând cel puțin 29.437 de lei până pe 16 octombrie.
Paginile implicate au fost create în contextul campaniei electorale și utilizează imagini generate prin inteligență artificială, având denumiri care sugerează comunități de interes general. Deși au acumulat milioane de vizualizări, majoritatea paginilor au un număr redus de urmăritori, iar promovarea plătită a crescut audiența acestora.
Printre videoclipuri, se regăsesc afirmații nefondate despre opoziție, prezentate de persoane care par reale, dar care au comportamente și voci nenaturale. De exemplu, o afirmație falsă a fost legată de rectorul Universității din Belgrad, fiind însoțită de o imagine falsificată.
Una dintre paginile care a difuzat aceste reclame, numită „Juzna pruga”, are un singur administrator din România și a promovat 34 de reclame sponsorizate de o firmă din Craiova, B Mobile SRL. Contactați pentru comentarii, reprezentanții firmei nu au oferit răspunsuri.
În cadrul investigației, au fost identificate și persoane care apar în videoclipuri, inclusiv animatori pentru copii, care au declarat că nu și-au dat acordul pentru utilizarea imaginii lor. De asemenea, un consilier județean din România a fost contactat, dar nu a răspuns solicitărilor.
Firma Bmobile, care a sponsorizat unele dintre aceste reclame, este deținută de Andrei Bușe și a fost fondată în 2005. Aceasta a avut în trecut clienți notabili, printre care fostul prim-ministru Victor Ponta în timpul alegerilor prezidențiale din 2025.
