Guvernul României, condus de Bolojan, se află într-o situație economică dificilă, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB pentru anul 2024. Această situație ar putea duce la o retrogradare a ratingului suveran, ceea ce ar implica creșterea costurilor împrumuturilor și o posibilă suspendare a fondurilor europene.
Printre măsurile discutate de executiv se numără o reducere cu 20% a numărului de funcționari publici, precum și majorarea TVA-ului și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc. De asemenea, se preconizează creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%.
Funcționarii publici au reacționat prin proteste împotriva unor propuneri de reducere a bonusurilor și zilelor libere pentru cei care activează în condiții de risc. Guvernul a decis să amâne discuțiile pe acest subiect, în timp ce Comisia Europeană a cerut o reducere a deficitului la 2,8% din PIB până în anul 2030.
Otilia Nuțu de la Expert Forum a subliniat că măsurile de austeritate ar putea genera nemulțumiri publice, iar Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că, în cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea sub 8% până la finalul anului, dacă măsurile sunt implementate eficient.
În 2022, diferența dintre veniturile potențiale din TVA și cele colectate a fost de 8,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 30% din totalul așteptat. Această problemă a fost adusă în discuție de președintele Nicușor Dan, care a vorbit despre evaziunea fiscală ca o amenințare la adresa securității naționale.
