România continuă să înregistreze cele mai mari deficiențe în colectarea TVA în Uniunea Europeană. Din fiecare 100 de euro care ar trebui încasate, aproximativ 30 de euro nu ajung la bugetul de stat.
În 2023, deficitul de conformare la TVA, cunoscut sub numele de VAT Gap, a fost de 30%, ceea ce corespunde unei sume de aproximativ 9,2 miliarde de euro. Această valoare este de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la 9,5%.
Proiecțiile pentru 2024 sugerează un deficit similar, de aproximativ 29,5%, rămânând astfel cel mai mare din UE. În termeni monetari, suma TVA-ului necolectat este estimată la aproape 49,8 miliarde de lei.
Deși România a implementat numeroase măsuri de digitalizare, precum RO e-Factura și case de marcat conectate, rezultatele în ceea ce privește colectarea efectivă a taxelor sunt modeste. De la 30,9% în 2019, VAT Gap-ul a fluctuat, dar a rămas în jurul valorii de 30% în 2023, cu estimări similare pentru 2024.
OECD observă că alte țări din Europa Centrală și de Est au reușit să reducă semnificativ deficitul de colectare, spre deosebire de România.
Comisia Europeană a criticat sever administrația românească, evidențiind că menținerea unui VAT Gap atât de ridicat reflectă ineficiența pe termen lung în gestionarea problemelor de conformare și combatere a economiei informale. De asemenea, România are unul dintre cele mai mari deficite de colectare a impozitului pe profit.
Consiliul Fiscal a atras atenția asupra nevoii de modernizare a aparatului fiscal și a subliniat că un regim fiscal inadecvat și o legislație permisivă contribuie la perpetuarea unei culturi a impunității.
În 2025, veniturile fiscale ale României au fost de aproximativ 29,2% din PIB, comparativ cu media UE de 40,4%, confirmând astfel că România adună mult mai puține taxe decât alte state europene.
VAT Gap-ul nu trebuie confundat cu evaziunea fiscală, ci reprezintă diferența dintre TVA-ul teoretic colectat și suma reală încasată, incluzând fraude, erori administrative și insolvențe. Acest deficit subliniază nevoia urgentă de a transforma datele colectate în controale și măsuri eficiente pentru a preveni fraudele.
În contextul actual, în care România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, este esențial să se reducă decalajele de colectare pentru a îmbunătăți veniturile statului.
