România a atins un nou prag în ceea ce privește datoria publică, depășind pentru prima dată 60% din PIB. Conform celor mai recente date, datoria guvernamentală a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, o creștere semnificativă față de 59,3% la sfârșitul anului anterior și 55,8% în primul trimestru din 2025.
În comparație cu anul anterior, această majorare de 4,3 puncte procentuale plasează România printre statele cu cea mai mare creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Finlanda, Bulgaria și Polonia.
Economistul Cristian Socol a comentat aceste date, subliniind că depășirea pragului de 60% din PIB are implicații semnificative pentru evaluarea situației fiscale a țării. Aceasta va atrage o monitorizare mai strictă din partea autorităților europene, având în vedere că România se află deja într-o procedură de deficit bugetar excesiv.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice a crescut cu 158,3 miliarde de lei în ultimul an, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 5.000 de lei pe secundă. Această creștere rapidă a datoriei va necesita măsuri urgente din partea Guvernului pentru a asigura sustenabilitatea financiară.
Legea Responsabilității Fiscale obligă Ministerul Finanțelor să prezinte un raport care să justifice această creștere a datoriei și să propună măsuri pentru menținerea unui nivel sustenabil. Printre măsurile sugerate se numără înghețarea cheltuielilor în sectorul public, inclusiv salariile și asistența socială.
Chiar dacă România se află sub media Uniunii Europene, depășirea pragului de 60% din PIB conform criteriilor de la Maastricht aduce o presiune suplimentară asupra angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Aceasta este o provocare serioasă, având în vedere că multe state membre continuă să înregistreze creșteri ale datoriei publice.
