România a depășit un prag critic, limitând semnificativ capacitatea Guvernului de a lua decizii financiare cu impact pe termen lung. La finalul primului trimestru din 2026, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniază că Legea responsabilității fiscal-bugetare interzice majorarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială cât timp datoria depășește acest nivel, afectând inclusiv discuțiile despre noua lege a salarizării.
În cadrul ședinței Guvernului, Nazare a prezentat datele actualizate ale datoriei publice, conform cărora, depășirea pragului de 60% din PIB activează măsuri suplimentare pentru controlul cheltuielilor. Acest lucru înseamnă că Guvernul nu poate aproba măsuri care să crească cheltuielile totale de personal sau asistență socială.
Perspectivele arată că datoria ar putea să crească în anii următori, estimările sugerând o valoare de 61,8% din PIB în 2026, cu posibilitatea de a ajunge la 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Această situație face ca reducerea deficitului bugetar să devină o prioritate esențială.
România se află sub procedura de deficit excesiv, cu un deficit ESA estimat la 6% din PIB pentru 2026, după un procent de 7,9% în 2025. Nazare afirmă că primele rezultate ale consolidării fiscale sunt vizibile, deficitul cash scăzând semnificativ în prima jumătate a anului.
Ministrul Finanțelor a menționat că România a trecut „la limită” testele recente privind ratingul de țară, avertizând asupra necesității de a evita promisiunile fără surse de finanțare clar definite. El subliniază că, pe termen lung, reducerea deficitului și stabilizarea datoriei ar putea conduce la scăderea costurilor cu dobânzile și la eliberarea resurselor pentru investiții.
În concluzie, mesajul său este clar: cât timp datoria publică depășește 60% din PIB, Guvernul va avea la dispoziție un spațiu limitat pentru a face noi cheltuieli permanente, inclusiv în ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul public.
