România se confruntă cu o criză administrativă tot mai acută, pe fondul pierderii continue a populației în numeroase localități. Un studiu recent evidențiază că aproape o treime dintre primăriile din țară nu reușesc să își acopere salariile angajaților din veniturile proprii, iar sute de orașe și comune nu mai îndeplinesc criteriile demografice necesare pentru statutul lor.
Analiza a arătat că, între 2016 și 2025, 2.490 din cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale studiate au înregistrat o scădere a populației. În total, 613 localități, inclusiv 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune, nu respectă pragurile demografice stabilite prin legislație. Județul Teleorman se numără printre cele mai afectate, cu 96 de localități din 97 în declin demografic.
În contrast, localitățile din jurul marilor orașe continuă să se dezvolte, 77% dintre cele cu populație în creștere fiind situate la maximum 35 de kilometri de o reședință de județ.
Problemele financiare ale primăriilor sunt agravate de depopulare, în special în comunele mici, unde veniturile sunt limitate, dar costurile operaționale rămân ridicate. Se estimează că, în 2025, 30,9% dintre primării nu vor putea acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii. Situația se complică și mai mult în ceea ce privește cheltuielile totale de funcționare, unde doar 462 de administrații locale, reprezentând sub 15% din total, dispun de suficiente fonduri pentru a acoperi atât salariile, cât și bunurile și serviciile necesare.
Specialiștii subliniază că fiecare primărie are nevoie de un anumit număr de angajați și resurse pentru a funcționa eficient, indiferent de dimensiunea comunității pe care o administrează, ceea ce face ca localitățile mici să fie disproporționat afectate de costurile administrative.
Diferitele ritmuri de dezvoltare economică din regiunile României amplifică dezechilibrele demografice și administrative. Deși PIB-ul pe locuitor al țării a ajuns la 77% din media Uniunii Europene, dezvoltarea este concentrată în zone selectate. De exemplu, regiunea București-Ilfov atinge 181% din media europeană, în contrast cu regiunea Nord-Est, care se află la doar 47%.
În plus, 91% din locurile de muncă pentru persoanele cu studii superioare sunt concentrate în cele 41 de zone urbane funcționale, ceea ce atrage investiții și populație în marile orașe, în timp ce comunitățile mai izolate continuă să piardă resurse și locuitori.
