Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România este pe cale să primească o alocare de aproximativ 60 miliarde de euro în cadrul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2035, propus recent de Comisia Europeană. Deși suma este considerată semnificativă, acesta a subliniat că sunt necesare condiții stricte și o pregătire riguroasă pentru a putea beneficia de aceste fonduri.
Comisia Europeană a prezentat un buget record pentru perioada 2028-2034, în valoare de 2.000 de miliarde de euro, ce depășește bugetul anterior. Printre prioritățile acestuia se numără întărirea apărării și securității, investițiile în competitivitate și cercetare, precum și măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice.
Un aspect esențial al noului buget este reformarea structurii de alocare, fiecare stat membru având obligația de a redacta un plan național unic, similar cu PNRR, care va include obiective și reforme clare.
În încercarea de a menține contribuțiile naționale la un nivel acceptabil, Uniunea Europeană va implementa noi resurse proprii, cum ar fi taxe pe emisiile de carbon și impozite pe companii cu cifre de afaceri de peste 100 milioane de euro.
Ministrul Pîslaru a declarat că România trebuie să fie pregătită pentru a gestiona această alocare. „Trebuie să avem priorități clare și să fim capabili să livrăm rezultate”, a adăugat el, menționând că fondurile vor veni atât din finanțări directe, cât și din accesări competitive la nivel european.
De asemenea, el a subliniat importanța unei planificări imediate, afirmând că nu își permite România să repete greșelile din trecut și că trebuie să finalizeze urgent PNRR-ul, pentru a putea începe pregătirile pentru noul buget.
Pe parcursul acestui an, se vor desfășura discuții oficiale în cadrul Consiliului și Parlamentului European, iar negocierea reglementărilor finale este așteptată pentru 2026. Aprobată în a doua jumătate a anului 2027, planurile naționale vor putea beneficia de prefinanțări din 2028.
Propunerea a fost primită cu reacții diverse din partea statelor membre, unele cerând eficientizarea cheltuielilor, în timp ce altele doresc menținerea bugetului pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Comisarul european pentru buget a subliniat nevoia de adaptare a fondurilor la noile realități geopolitice.
În concluzie, noul buget multianual al UE oferă o oportunitate semnificativă pentru România, dar implică și provocări în ceea ce privește planificarea și absorbția fondurilor. O abordare coordonată și o viziune pe termen lung sunt esențiale pentru a valorifica cele 60 de miliarde de euro estimate.
