La finalul acestui an, România va marca 35 de ani de la sfârșitul dictaturii comuniste, o perioadă suficient de lungă pentru a evalua progresul democrației în comparație cu regimul autoritar. Deși s-au înregistrat progrese evidente, evoluția democrației a fost mai lentă decât perioada scursă de la Revoluție. Sondajele de opinie sugerează că o mare parte a populației consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar sinceritatea răspunsurilor rămâne discutabilă.
În ciuda nemulțumirilor generale, există și o percepție că viața cotidiană în România este decentă. Diversitatea produselor din magazine și stilul de viață consumatorist demonstrează că mulți români își permit să cheltuie pe bunuri și servicii. De exemplu, chiar și în condiții de creștere a prețurilor la combustibili, românii continuă să folosească mașinile personale, iar stațiunile turistice sunt adesea pline, indiferent de costuri.
De asemenea, vacanțele în străinătate au devenit o normă pentru mulți, inclusiv pentru pensionari. Festivalurile muzicale și alte evenimente de divertisment sunt frecvent organizate, reflectând o dorință de distracție care pare să concureze cu angajamentele profesionale. Deși există locuri de muncă disponibile, unii aleg să depindă de ajutoare sociale, ceea ce indică o problemă mai profundă legată de maturizarea democrației.
După 1989, tranziția României către democrație a fost marcată de dificultăți, în special în comparație cu țările vecine. Dictatura din România a fost mai violentă, și trecerea la democrație a implicat pierderi umane și materiale semnificative. În timp ce alte națiuni au reușit să depășească regimurile autoritare prin metode pașnice, românii au avut de înfruntat provocări mai mari.
Recent, a fost condus pe ultimul drum primul președinte al României post-comuniste, o figură controversată care a jucat un rol important în primii pași ai democrației românești. În anii '90, românii s-au orientat spre partide care nu reflectau întotdeauna dorințele lor democratice, votând frecvent pentru lideri cu legături cu vechiul regim. Această alegere a fost influențată de frica de instabilitate, dar și de lipsa de opțiuni clare.
Există speculații conform cărora alegerea anumitor lideri a fost influențată de puteri externe, dar aceste teorii sunt adesea contestate. Totuși, un număr semnificativ de români continuă să resimtă nostalgia pentru perioada comunistă, ceea ce ridică întrebări cu privire la identitatea națională și la modul în care este percepută democrația în prezent.
