Recent, a fost prezentat un pachet de măsuri bugetare menite să corecteze anumite abuzuri financiare în sectorul public. Aceste măsuri reflectă o situație economică gravă, demonstrând necesitatea unei intervenții urgente. Este important de menționat că nu doar funcționarii de rând au fost implicați, ci și niveluri superioare ale administrației.
De exemplu, au fost raportate nereguli semnificative la Combinatul siderurgic Galați, unde resursele au fost revândute în mod ilegal, punând astfel în pericol siguranța națională. În contrast, directorul Transgaz, care se bucură de un număr mare de consilieri și angajați, a văzut cheltuielile crescând cu 150 milioane lei într-un singur an.
În acest context, se discută despre reducerea subvențiilor pentru partidele politice, care în 2024 au fost estimate la 386 milioane lei. Se propune o reducere de 25%, însă guvernul anterior a majorat această sumă considerabil.
Un alt aspect controversat este creșterea sumei forfetare pentru parlamentari, care a crescut recent cu 7.500 lei, ajungând la 35.500 lei lunar. Parcă și mai surprinzător este faptul că 50% din acești bani nu necesită justificare, deschizând ușa pentru posibile abuzuri.
Pe de altă parte, în Germania, Biserica nu primește fonduri de la stat, cetățenii plătind o taxă direct din salarii. În România, sprijinul financiar pentru personalul de cult a crescut semnificativ, ajungând la 1,244 miliarde lei în 2024.
Finalizând analiza, se remarcă necesitatea unei reforme profunde în sistemul bugetar și nu doar a unei simple ajustări. O idee provocatoare ar fi aplicarea principiului de a oferi politicienilor salariul minim, pentru a observa efectul acestei măsuri asupra eficienței și responsabilității lor.
