Pe 8 octombrie se marchează un sfert de secol de la dispariția savantului Mihai Pop, o figură emblematică a culturii române, originar din satul Glod, comuna Strâmtura, situat pe Valea Izei. Născut pe 18 noiembrie 1907, Pop a fost un remarcabil folclorist, antropolog cultural și etnolog, recunoscut pentru contribuțiile sale la studiile culturale din sud-estul Europei.
Mihai Pop a fost primul român distins cu Premiul Internațional Herder în 1967. A obținut specializări în slavistică în orașe precum Praga, Bonn și Varșovia, iar titlul de doctor în filologie l-a obținut la Universitatea din Bratislava. A fost, de asemenea, membru al Grupului de cercetări sociologice condus de Dimitrie Gusti și profesor invitat în universități din Europa și America, conducând numeroase teze de doctorat.
Familia sa, cu rădăcini în Maramureș, a avut un impact semnificativ asupra formării sale. Tatăl său, Ștefan Pop, a fost preot, iar Mihai a fost un apărător al valorilor culturale locale. El a subliniat adesea importanța păstrării tradițiilor maramureșene, considerând că acestea sunt esențiale pentru identitatea comunității.
În cadrul cercetărilor sale, Pop a evidențiat bogăția miturilor și practicilor tradiționale din Maramureș, afirmând că satele din această zonă păstrează cele mai vechi tradiții din România. De asemenea, a fost un susținător al ideii că satele trebuie protejate și conservate, avertizând despre riscurile de transformare în muzee ale tradiției.
Pe parcursul carierei sale, Mihai Pop a fost implicat în organizarea Festivalului de datini și obiceiuri din Marmația, unde a reunit specialiști din țară și străinătate pentru a discuta despre cultura populară. Deși recunoașterea sa a venit târziu, Academia Română i-a deschis porțile în anul morții sale, când avea 93 de ani.
Publicistica sa din perioada interbelică, scrisă sub pseudonimul Petru Buga, a abordat teme precum degradarea satului tradițional și a cerut intervenția statului pentru modernizarea acestora. În lucrările sale, Pop a cercetat și așezarea Cornova din Basarabia, demonstrând un interes constant pentru evoluția comunităților rurale.
De-a lungul anilor, Mihai Pop a devenit o figură de referință pentru studenți și colegi, având un impact profund asupra generațiilor de cercetători care l-au urmat. Moștenirea sa continuă să inspire studii și cercetări în domeniul folclorului și al culturii populare.
Astăzi, la 25 de ani de la dispariția sa, Mihai Pop rămâne un simbol al valorilor culturale maramureșene, iar contribuțiile sale sunt un testament al dedicării sale față de știință și educație.
