Drama ieșenilor: 15 ani de luptă cu birocrația pentru drepturile asupra terenului

Drama ieșenilor: 15 ani de luptă cu birocrația pentru drepturile asupra terenului

Doi ieșeni îi solicită instanței să le recunoască drepturile asupra pământului. Aceștia au cerut judecătorilor să oblige Consiliul Județean să le exproprieze terenul situat pe marginea șoselei de centură, deoarece nu îl pot folosi din cauza conductelor ApaVital care îl traversează.

Conflictul dintre familia P. și Consiliul Județean durează de aproape 15 ani. Ion P. a achiziționat în 2001 un teren agricol de 5 hectare în comuna Miroslava, pe marginea DN 28. Problemele au început când Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat lucrările pentru construirea șoselei de centură, care a divizat terenul familiei P. în două. A rezultat exproprierea unei suprafețe de jumătate de hectar, iar pentru alți 1.510 mp, ocupați de lucrări pentru lărgirea drumului și mutarea unui canal de desecare, I.P. a obținut despăgubiri prin instanță.

Deși au fost despăgubiți pentru construcția șoselei de centură, familia P. nu a primit compensații pentru terenul afectat de conducte. Aceasta a impus devierea conductelor din sistemul de aducțiune a apei Timișeşti – Iași, iar o parte dintre ele se aflau pe terenul deja expropriat. Alte conducte și zona de protecție aferentă ocupau alți 2.494 mp din terenul lui Ion P., pentru care nu a primit nicio compensație. În 2017, Ion P. a apelat din nou la instanță. După un proces de cinci ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că CJ trebuie să plătească 40.600 euro pentru a compensa lipsa de folosință a terenului și o chirie viitoare de 1.122,3 euro lunar, echivalentul a 0,45 euro/mp/lună.

Rezultatul nu a fost acceptat de soții P. În primăvara anului trecut, ei au revenit în instanță, susținând că nu fuseseră doar lipsiți de dreptul de folosință, ci și de cel de dispoziție. Deși formal terenul le aparținea, practic, vânzarea lui era imposibilă, având în vedere că era străbătut de conducte. Aceștia au argumentat: „Deși terenul nu este expropriat, existența conductelor pe acest teren echivalează cu o expropriere. Este evident că acest teren nu va mai putea fi utilizat, iar o soluție benefică pentru ambele părți ar fi demararea procedurii de expropriere.” Soții P. erau dispuși să cedeze terenul contra sumei de 100 euro/mp, cât primiseră anterior pentru lotul de 1.510 mp.

În privința cererii soților P., atât CJ cât și magistrații Tribunalului au considerat-o inadmisibilă. Exproprierea, prin natura sa, trebuie să fie inițiată de o autoritate publică pentru realizarea unei investiții viitoare, ceea ce nu era cazul aici, având în vedere că lucrarea fusese deja finalizată.

„Cerința legiuitorului este ca expropriatorul să solicite instanței o expropriere pentru o lucrare viitoare. În acest caz, avem o lucrare deja realizată, pentru care Consiliul Județean Iași plătește deja o chirie stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă,” au explicat reprezentanții CJ.

Judecătorii au avut o opinie similară, respingând cererea ca inadmisibilă. Procesul este abia la început, iar soții P. au contestat hotărârea Tribunalului, dosarul fiind acum pe rolul Curții de Apel, care va stabili primul termen de judecată al apelului.

Informatii preluate si adaptate din: Ziarul de Iasi
Etichete: birocrație expropriere Iași justiție teren
Autor: Radulescu Mihai