Monica-Diana Pintilie și Constantin-Florin Onofrei, comisarii de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) din regiunea Moldovei, își publică declarațiile de avere, oferind o imagine asupra situației lor financiare.
Atât Pintilie, cât și Onofrei, funcționari publici cu un profil discret, au ales să își declare patrimoniul într-o perioadă în care transparența instituțională este tot mai contestată. Aceștia își asumă un rol important în gestionarea resurselor publice, iar informațiile prezentate pot oferi o înțelegere mai profundă a integrității acestora.
Constantin-Florin Onofrei deține un apartament în Valea Lupului, județul Iași, împreună cu soția sa, și un teren agricol de 1.800 m² în comuna Costuleni, achiziționat cu mai bine de două decenii în urmă. În plus, Onofrei menționează două autoturisme, un BMW și un Opel, dar și un credit bancar de 242.000 lei, scadent în 2035. Venitul său anual depășește 95.000 lei, la care se adaugă venitul soției, angajată într-o primărie locală. Declarația sa de interese nu conține informații despre contracte cu statul sau alte activități externe.
Monica-Diana Pintilie, pe de altă parte, declară un apartament de 57 metri pătrați în Iași și un Volkswagen din 2006. Spre deosebire de Onofrei, Pintilie nu are credite bancare, dar dispune de un cont de economii în valută de peste 8.500 de euro, precum și economii în fonduri de pensii și asigurări private. Venitul său anual este de aproximativ 103.000 lei, iar soțul ei contribuie cu aproape 46.000 lei din activități private. Ca și colegul său, declarația de interese a Pintilie este lipsită de conexiuni externe sau implicări politice.
În contextul recentelor decizii ale Curții Constituționale a României, care a declarat neconstituțională publicarea declarațiilor de avere în forma actuală, viitorul transparenței în rândul funcționarilor publici este incert. CCR a invocat necesitatea protejării vieții private și riscurile asociate cu utilizarea datelor personale. Această schimbare ar putea reduce accesul publicului la informațiile financiare ale funcționarilor, schimbând modul în care sunt percepute aceste declarații.
Astfel, declarațiile de avere ale celor doi comisari ar putea reprezenta unele dintre ultimele exemple de transparență în administrația publică din România, în contextul unei posibile scăderi a accesului la informațiile de acest tip.
