Înălțimea tinerilor de astăzi comparativ cu cea a generațiilor anterioare reflectă o serie de factori complexi, de la alimentație și igienă până la condițiile de stres din copilărie și educația oferită de părinți. Această evoluție a staturii este strâns legată de starea de sănătate și bunăstarea generală a societății.
Modificarea înălțimii nu este uniformă; ea se petrece în etape specifice. În primii ani de viață, bebelușii cresc rapid, atingând un maxim de creștere în jurul vârstei de 2 ani. După aceasta, urmează o altă etapă de creștere accelerată în pubertate, unde fetele încep la aproximativ 10 ani, iar băieții la 12 ani. Vârful de creștere se observă la 11-12 ani pentru fete și la 13-14 ani pentru băieți, după care ritmul scade.
Diferențele de înălțime între sexe sunt evidente, bărbații fiind în general mai înalți. Aceasta se datorează ritmului și duratei diferite a pubertății, unde testosteronul influențează semnificativ dezvoltarea oaselor la băieți.
În ultimele două milenii, înălțimea medie a populației globale a oscilat în jurul valorii de 170 cm. Totuși, începutul modernității a adus schimbări semnificative în stilul de viață, influențând pozitiv înălțimea medie, în special datorită îmbunătățirii condițiilor de sănătate și alimentație.
Alimentația bogată în proteine de origine animală contribuie la o statură medie mai mare, în timp ce o dietă bazată pe cereale are un impact negativ asupra înălțimii. De asemenea, generațiile care cresc în vremuri de dificultate economică tind să fie mai scunde decât cele care cresc în perioade de prosperitate.
Studii recente din Coreea de Nord și Coreea de Sud ilustrează cum malnutriția afectează înălțimea, sud-coreenii având o medie cu 12 cm mai mare decât cei din nord, datorită condițiilor alimentare mai bune.
Interesant este că înălțimea este corelată și cu riscuri pentru sănătate; persoanele mai scunde par să aibă un risc mai mic de anumite boli, în timp ce cele mai înalte pot fi mai predispose la afecțiuni precum cancerul.
În Uniunea Europeană, Țările de Jos au cei mai înalți tineri, cu o medie de 177,1 cm, în timp ce Cipru se află la coada listei cu 166,6 cm. România se situează pe locul 20 din 27 de state membre, cu o înălțime medie în creștere constantă pe parcursul ultimelor două secole.
În concluzie, înălțimea nu este doar o trăsătură fizică, ci și un indicator al condițiilor de trai și al grijii primite în copilărie, reflectând dezvoltarea socială și economică a unei societăți.
