Cheltuielile de personal au înregistrat o creștere, în timp ce veniturile "europene" ale bugetului au scăzut la Consiliul Județean, comparativ cu anul precedent. În acest context, Bihorul se distinge ca județul care domină cu autoritate veniturile și cheltuielile bugetare ale administrațiilor județene.
Bihorul a reușit, și anul trecut, să obțină venituri de peste un miliard de lei, atingând suma de 1,24 miliarde. A fost singura administrație județeană cu o astfel de performanță. Aproape jumătate din această sumă provine din subvenții de la bugetul de stat, județul, condus până recent de Ilie Bolojan, reușind să atragă de două ori mai mult decât Aradul și Prahova și de patru ori mai mult decât Iașul (152,7 milioane de lei).
Fondurile europene constituie, de asemenea, o sursă semnificativă de venituri, Bihorul adjudecându-și peste 166 milioane de lei, deși mai puțin decât Sălajul și Galațiul. Aceste sume se referă la prefinanțări și decontări pentru proiectele din exercițiul financiar 2014-2020/2023. Consiliul Județean Iași apare în situația centralizată a veniturilor și cheltuielilor realizată de Ministerul Finanțelor pe 2024 cu puțin peste 6 milioane de lei.
Mai mulți bani la Iași, dar mai puțini decât avansul altor județe
Deși Consiliul Județean Iași a avut venituri cu 50 de milioane mai mari decât în 2023 (763 de milioane de lei), a încheiat anul trecut cu un loc mai jos, după Bihor, Prahova, Cluj și Ilfov. Următoarele în clasament sunt Galați și Suceava. Este important de menționat că în ultimul Top 10, la coada clasamentului veniturilor, nu se află nicio administrație județeană din Moldova.
Bihorul și Prahova conduc și la capitolul cheltuieli, iar pe locul 3, în locul Clujului, se află CJ Suceava. Cheltuielile Clujului s-au plasat sub cele ale Iașului (care a cheltuit 783 de milioane de lei), dar acest lucru este justificat printr-un excedent de peste 116 milioane de lei, conform execuției bugetare raportate Ministerului Finanțelor Publice.
Jumătate din administrațiile județene nu au cheltuit toți banii din buget
Datele obținute de Ziarul de Iași indică faptul că veniturile nu sunt echivalente cu cheltuielile. Aproape jumătate din administrațiile județene au încheiat anul pe plus, o performanță mai bună decât în 2023, când doar una din trei reușise acest lucru. În 2024, Galațiul a raportat un excedent mai mare decât Clujul (156 de milioane de lei față de 116 milioane de lei).
Pe de altă parte, CJ Suceava a cheltuit cu 122 de milioane mai mult decât a avut în buget, iar Bihorul s-a întins mai mult decât veniturile, având un deficit de 29,5 milioane de lei. Consiliul Județean Iași a cheltuit 20 de milioane peste veniturile anului anterior.
Pe cap de locuitor, Iașul se situează pe ultimele locuri: 771 lei la capitolul venituri, fiind depășit de Argeș și Timiș (aproximativ 840 lei) și plasându-se înaintea CJ Bacău, Dolj, Brașov și Teleorman, ultimele două încheind clasamentul cu 735 lei/cap locuitor.
În contrast, Sălajul și Bihorul se află în top, cu peste 2000 de lei fiecare, urmate de Consiliul Județean Ilfov, cu venituri de 1536 lei/locuitor. Performanța CJ Sălaj este explicată prin fondurile europene plătite sau rambursate pe parcursul anului trecut (186 de milioane de lei), reprezentând peste o treime din totalul veniturilor bugetului.
Scumpul personal de la Consiliul Județean
Consiliul Județean Iași rămâne lider în ceea ce privește cheltuielile de personal, cu o sumă de 251,5 milioane de lei, în creștere cu 18,5% față de 2023. La distanță, se află Timiș (209 milioane de lei) și Prahova (200 milioane de lei). Cheltuielile de personal la Cluj au fost de 172,8 milioane de lei, iar Bihorul a fost, ca de obicei, mai chibzuit, cheltuind 104,3 milioane de lei. Cel mai puțin a cheltuit Bistrița-Năsăud, menținându-se la 58 de milioane pentru personalul propriu.
În mod interesant, Bistrița-Năsăud se află pe locul al treilea în raportul cheltuielilor de personal în raport cu veniturile (13,8%), după Bihor (8,4%) și Arad (12,6%). Iașul a alocat anul trecut 33% din buget pentru cheltuielile de personal, cu trei procente mai mult decât anul precedent. Vasluiul a avut cea mai mare cotă din buget, de 43,5%, în timp ce CJ Timiș s-a oprit la 32,77%, iar CJ Cluj la 20,45%.
Fonduri europene, dar puține
În ceea ce privește investițiile din fonduri europene (inclusiv PNRR), Iașul nu a reușit să repete performanța din 2023, când a fost în Top 10 cu 205 milioane de lei. Conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor și obținute de Ziarul de Iași, Consiliul Județean a ocupat ultima poziție în acest top, cu doar 26,5 milioane de lei. Deși se află înaintea CJ Timiș (19,6 milioane de lei) și CJ Brașov (13,1 milioane de lei), administrația județului este departe de liderul incontestabil, CJ Bihor (658 de milioane de lei) și de Cluj (180 de milioane de lei).
