Un focar semnificativ de virus Chikungunya afectează în prezent sudul Chinei, în special provincia Guangdong, unde aproape 8.000 de persoane sunt infectate.
Autoritățile chineze au implementat măsuri stricte, asemănătoare celor din perioada pandemiei COVID-19. Octavian P. Jurma, cercetător și biostatistician din Timișoara, a comentat pe rețelele sociale despre alarmismul generat de acest virus, menționând că riscul ca Chikungunya să devină o pandemie globală este extrem de scăzut.
Deși există un potențial epidemic regional, cum se observă în Guangdong, Jurma a subliniat că România are un risc minim de a fi afectată. El a avertizat totuși că, în cazul unei epidemii de Chikungunya în Europa, România ar putea înregistra un număr crescut de cazuri, similar altor boli infecțioase.
Chikungunya se transmite prin mușcătura țânțarilor infectați din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus, iar nu de la om la om. Virusul necesită condiții climatice calde și umede pentru a se reproduce. De asemenea, există vaccinuri aprobate împotriva acestuia.
În România, țânțarii din specia Aedes albopictus sunt prezenți de mai bine de un deceniu, iar Aedes aegypti a fost raportat în 2020, dar fără confirmarea unei populații stabile. Simptomele Chikungunya includ febră bruscă, dureri articulare severe, erupții cutanate, oboseală și dureri musculare, dar complicațiile sunt rare, iar mortalitatea este mai scăzută comparativ cu virusul West Nile.
Jurma a subliniat că populația ar trebui să fie mai preocupată de amenințările epidemice reale, cum ar fi rujeola și COVID-19, și a criticat lipsa unei monitorizări epidemiologice adecvate în țară.
