Gheorghe Cîrjă, un meșter popular din satul Buduhala, comuna Telești, a reușit să transforme lemnul și nuielele în obiecte de artizanat, demonstrând astfel talentul său creativ și pasiunea pentru meșteșug.
La 52 de ani, Gheorghe a început să lucreze cu animalele în Gorj, după ce a venit din Suceava acum 25 de ani. Această alegere a fost influențată de o poveste de dragoste care l-a determinat să își stabilească aici viața. Deși nu provine dintr-o familie de meșteșugari, a învățat să împletească nuielele observându-i pe vecini. „Am furat meseria de la alții”, mărturisește el, referindu-se la modul în care a dobândit această abilitate.
Pe parcursul anilor, Gheorghe a început să creeze nu doar coșuri, ci și linguri din lemn, un proces care necesită multă răbdare și îndemânare. De exemplu, realizarea unei linguri poate dura întreaga zi, cu numeroase etape de prelucrare a lemnului.
Obiectele sale nu sunt doar utile, ci și o expresie a tradiției, inspirate din motivele populare și din operele lui Constantin Brâncuși, cum ar fi Coloana fără Sfârșit. „Încerc să păstrez modelele vechi și să le adaptez la stilul modern”, spune el.
Gheorghe a participat la diverse târguri și expoziții, inclusiv în Grecia și Chișinău, având ocazia să interacționeze cu oameni pasionați de meșteșugurile tradiționale. Cu toate acestea, el se confruntă cu provocări din cauza concurenței produselor industriale, care sunt mai ieftine, dar mai puțin durabile. „Obiectele lucrate manual sunt mai rezistente, dar prețurile mici ale produselor industriale îi determină pe mulți să aleagă aceste alternative”, adaugă el.
Un aspect important al activității sale este transmiterea meșteșugului către tineri. Gheorghe predă la Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, unde învață aproximativ 30 de copii să împletească nuiele. „Fiecare copil care învață reprezintă o șansă ca acest meșteșug să nu dispară”, afirmă el.
Cu toate că Gheorghe Cîrjă își continuă pasiunea pentru meșteșug, el recunoaște că este tot mai greu să trăiești exclusiv din vânzarea produselor lucrate manual. Prețurile mici și dificultățile în obținerea materiei prime afectează viabilitatea acestei meserii. Chiar și așa, el rămâne optimist și speră ca tradițiile să fie păstrate și transmise mai departe.
