Comisia Europeană a prezentat marți o propunere ce vizează implementarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, concentrându-se pe diminuarea veniturilor generate de exporturile de petrol ale acesteia. Bruxelles-ul speră că aceste măsuri ar putea determina Moscova să accepte un armistițiu cu Kievul, cu puțin înainte de un summit al G7, unde Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni comune împotriva Rusiei, în ciuda reticenței exprimate de Statele Unite, conform AFP.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus reducerea plafonului prețului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terțe de la 60 de dolari la 45 de dolari pe baril. „Forța este singurul limbaj pe care Rusia îl va înțelege”, a afirmat ea în fața jurnaliștilor. „Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie. Avem nevoie de un armistițiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă”, a adăugat von der Leyen.
Exporturile de petrol continuă să reprezinte aproximativ o treime din veniturile Rusiei, ceea ce a determinat-o pe von der Leyen să sublinieze necesitatea reducerii acestei surse de venit. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a menționat că plafonul de 60 de dolari pe baril nu mai este viabil în contextul scăderii prețului petrolului pe piața internațională.
Acest nou pachet de sancțiuni, cel de-al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina, trebuie să fie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Totuși, Ungaria și Slovacia au exprimat rezerve cu privire la aceste măsuri.
Statele din G7 au convenit în decembrie 2022 asupra plafonării prețului petrolului rusesc livrat statelor terțe la 60 de dolari pe baril, implementarea acestei măsuri fiind realizată prin restricționarea companiilor care oferă servicii de transport maritim sau asigurări pentru livrarea acestui petrol, având ca obiectiv reducerea surselor de venit prin care Rusia își finanțează războiul în Ucraina.
În plus, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, însă statele occidentale au optat pentru plafonarea prețului în locul unui embargou total, pentru a evita o criză generată de creșterea prețurilor petrolului ca urmare a scăderii ofertei.
Potrivit evaluărilor companiilor de asigurare, plafonul de preț asupra petrolului rusesc a avut un impact limitat, Rusia reorientându-se spre utilizarea unei flote „fantomă” de petroliere, ce numără aproximativ 500 de nave, unele dintre ele fiind vechi și periculoase pentru navigație. Noul pachet de sancțiuni propus include încă 70 de petroliere din această „flotă fantomă” pe lista celor circa 400 de nave deja sancționate.
Pentru a avea efect maxim, noul plafon de preț pentru petrolul rusesc trebuie să fie acceptat de toate cele șapte țări cele mai industrializate din G7, care se vor reuni la un summit în Canada în perioada 15-17 iunie. Președintele american, Donald Trump, a fost reticent până acum în a impune noi sancțiuni Moscovei, în încercarea de a media un acord între Rusia și Ucraina.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, adăugarea a încă 22 de bănci rusești pe lista instituțiilor financiare care nu au acces la piețele internaționale de capital prin intermediul sistemului de plăți SWIFT. Alte măsuri vizează sancționarea unor companii, inclusiv din China, pentru furnizarea de echipamente armatei ruse sau pentru eludarea sancțiunilor deja existente.
O altă propunere din acest nou pachet se referă la sancțiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care conectează Germania de Rusia prin Marea Baltică. Deși aceste conducte au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj din septembrie 2022, Comisia Europeană dorește să se asigure că ele nu vor fi repuse în funcțiune. Un tronson al Nord Stream 2 rămâne utilizabil, însă celelalte necesită reparații complexe.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a confirmat în martie că Rusia și SUA au avut discuții referitoare la gazoductele Nord Stream, fără a oferi detalii, în urma unor informații conform cărora repunerea în funcțiune a conductei neafectate ar putea fi inclusă într-un acord ruso-american pentru încheierea războiului ruso-ucrainean.
Conform lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în Uniunea Europeană din motive politice, ceea ce a determinat industria germană să plătească prețuri mai mari pentru energie, afectând competitivitatea acesteia și conducând la recesiune. Totuși, Ursula von der Leyen a declarat că nu va exista o întoarcere la trecut, evidențiind angajamentul Uniunii Europene de a renunța la importurile de combustibili din Rusia cât mai curând posibil.
În urma invaziei ruse în Ucraina și a sabotării conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite în parte de gazele naturale lichefiate (GNL) importate din SUA. Aceste gaze sunt mai costisitoare decât cele transportate prin conductele existente, iar blocul comunitar se confruntă cu provocarea de a menține competitivitatea în fața rivalilor din China și SUA, unde costurile energiei sunt semnificativ mai mici.
Președintele american Donald Trump a solicitat Uniunii Europene să achiziționeze mai mult GNL din SUA, o posibilă concesie în negocierile cu Washingtonul referitoare la taxele vamale.
