Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat un acord semnat recent cu liderii Noii Caledonii, marcând un moment semnificativ în relația acestui teritoriu cu Franța. Acordul, descris ca fiind 'istoric' de Macron, vine după un proces complex care a inclus două acorduri și trei referendumuri.
În cadrul întâlnirii cu semnatarii, Macron a subliniat importanța acestui pas în deschiderea unui nou capitol pentru Noua Caledonie, care va permite o relație mai echilibrată și pașnică cu Franța. Această inițiativă a fost rezultatul unor discuții intense desfășurate aproape de Paris, unde aleșii locali și reprezentanții societății civile au colaborat pentru a contura viitorul constituțional al insulei.
După zece zile de negocieri, participanții au convenit asupra formării unui 'stat al Noii Caledonii', care va beneficia de o suveranitate crescută. Manuel Valls, ministrul pentru teritoriile de peste mări, a caracterizat acest compromis drept 'inteligent', menținând totodată legăturile cu Franța.
Strategia politicii franceze include o restricție privind votul, care va fi acordat doar rezidenților ce au locuit în Noua Caledonie timp de zece ani. Această măsură a fost implementată pentru a evita temerile kanakilor, care se îngrijorau că vor deveni o minoritate permanentă.
Acordul nu este finalizat, necesitând aprobarea Parlamentului și un referendum local planificat pentru 2026. De asemenea, se preconizează un pact de redresare economică, ce include revitalizarea industriei de prelucrare a nichelului în teritoriu.
Noua Caledonie, cu o populație de aproximativ 270.000 de locuitori, este un teritoriu de peste mări al Franței, având o istorie de conducere din Paris începând cu anii 1800. Cu toate acestea, sentimentul de dorință pentru autonomie sau independență rămâne puternic printre indigenii kanaks.
