Pe fondul mobilizării și plecării multor cetățeni ruși, Rusia se îndreaptă tot mai mult spre forța de muncă din Coreea de Nord pentru a-și susține economia. Această tendință a fost evidențiată de mărturiile a șase muncitori nord-coreeni care au reușit să fugă din Rusia de la începutul conflictului.
Aceste persoane au descris condițiile de muncă extrem de dure și supravegherea strictă din partea autorităților nord-coreene, care doresc să împiedice evadarea muncitorilor. De exemplu, Jin, unul dintre muncitori, a relatat că a fost însoțit de un agent de securitate imediat după sosirea sa în Rusia, care i-a interzis să comunice cu alții și i-a spus că „lumea exterioară este dușmanul nostru”.
Jin a menționat că programul său de muncă era extrem de solicitant, având de lucru până la 18 ore pe zi, iar zilele libere erau extrem de rare – doar două pe an. Un alt muncitor, Tae, a descris cum se trezea dimineața cu mâinile amorțite din cauza efortului fizic.
Condițiile de muncă au fost caracterizate ca fiind apropiate de sclavie. Muncitorii erau nevoiți să doarmă în containere supraaglomerate și insalubre, fiind supravegheați constant de agenți ai securității. Chan, un alt muncitor, a relatat cum colegii săi erau pedepsiți sever dacă erau găsiți adormind în timpul zilei.
Accidentele de muncă erau frecvente, iar unul dintre muncitori, Nam, a povestit cum a căzut de la înălțime și nu a fost lăsat să meargă la spital, chiar și după ce s-a rănit grav.
Deși în trecut Rusia avea un număr semnificativ de muncitori nord-coreeni, începând cu 2019, ONU a interzis folosirea acestor muncitori pentru a restricționa veniturile regimului lui Kim Jong Un. Cu toate acestea, recent, au fost trimise din nou peste 10.000 de muncitori nord-coreeni, iar estimările sugerează că numărul total ar putea ajunge la 50.000 în curând.
