Clark Olofsson, un cunoscut infractor suedez, a decedat la vârsta de 78 de ani, lăsând în urmă o carieră marcată de crime diverse, inclusiv tentative de omor, jafuri și infracțiuni legate de droguri. Totuși, el este cel mai faimos pentru implicarea sa în jaful de la Norrmalmstorg, un incident care a dus la definirea fenomenului cunoscut sub numele de „sindromul Stockholm”.
Pe 23 august 1973, Jan Erik „Janne” Olsson a pătruns într-o sucursală a Kreditbank din centrul Stockholm-ului, înarmat cu un pistol-mitralieră și explozibili. Acesta a tras în aer și a luat ostatici trei angajați, cerând suma de trei milioane de coroane suedeze, o mașină și arme, precum și posibilitatea de a părăsi țara.
Un aspect notabil al acestui jaf a fost cererea lui Olsson de a-l avea pe Olofsson alături, acesta fiind un infractor cunoscut pe care îl întâlnise anterior în închisoare. Autoritățile au acceptat parțial cererea, permițându-i lui Olofsson să fie adus la bancă, unde un al patrulea angajat a fost luat ostatic.
Pe parcursul celor șase zile de captivitate, ostaticii și răpitorii au interacționat, jucând cărți și dezvoltând o legătură emoțională. Ostaticii au propus chiar să plece împreună cu răpitorii, având încredere în aceștia. Atunci când poliția a reușit să-i elibereze, ostaticii au refuzat să se îndepărteze de răpitori, temându-se de eventuale repercusiuni.
Acest jaf a inspirat cărți, filme și, recent, un serial Netflix, care urmărește viața lui Olofsson, un individ care a ispășit pedepse în mai multe țări și care a renunțat inițial la cetățenia suedeză, dar pe care a redobândit-o ulterior. După eliberare, Olofsson a trăit liber timp de șapte ani.
