A fost o priveliște impresionantă, dar și îngrijorătoare, care s-a răspândit rapid pe rețelele sociale. Câțiva bloggeri militari ruși, furioși și dezorientați după atacul ucrainean asupra bombardierelor strategice Tupolev, în urma operațiunii „Pânza de păianjen”, au fost alarmați, temându-se de o nouă catastrofă. Aceștia credeau că prima umilință ar fi urmat de o a doua, aceea a eșecului lamentabil al răspunsului rusesc, conform celor relatate de Le Figaro.
„Тут такое пишут, что вроде бы россия запустила по Украине Орешник, но он взорвался недалеко от границы с Казахстаном.”
„They say that Russia launched Oreshnik in Ukraine, but it exploded near the border with Kazakhstan.” pic.twitter.com/wsFn8h2PpS
Teama lor a fost că o rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune, denumită „Oreșnik” - un posibil și așteptat răspuns la îndrăznețul atac ucrainean - s-ar fi dezintegrat la altitudine, după ce a fost lansată de pe cosmodromul Kasputin Iar din regiunea rusă Astrahan, situată la granița cu Kazahstanul. Această armă teribilă a fost dezvăluită publicului pentru prima dată în noiembrie anul trecut, când a fost utilizată în atacul asupra orașului Dnipro.
Cu toate acestea, cerul Kazahstanului nu a fost o victimă colaterală a conflictului din Ucraina. Ministerul kazah al Apărării a anunțat prompt că nu a observat nicio încălcare a spațiului său aerian.
„Acest fenomen seamănă cu resturile unei nave spațiale care intră în atmosferă sau cu un flux de meteori. În general, acestea ard în straturile dense ale atmosferei înainte de a ajunge la suprafața Pământului”, se menționează într-un comunicat publicat pe Telegram, care îndemna cetățenii să „rămână calmi și să nu răspândească informații false”.
Resturi spațiale de origine chineză?
Dacă nu a fost vorba despre o rachetă rusească, ce a fost atunci? Așa a apărut ipoteza unor resturi spațiale de origine chineză.
„Acest eveniment din Kazahstan a fost probabil etajul superior al rachetei chineze Zhuque-2E (2025-103G), care trebuia să reintre astăzi în atmosferă. Aceasta a trecut deasupra Kazahstanului în jurul orei 17:10 UTC, adică în jurul orei locale 22:00”, a explicat Marco Langbroek, lector superior specializat în observarea spațială la Universitatea de Tehnologie Delft din Țările de Jos.
În orice caz, ipoteza unei rachete rusești Oreșnik era puțin probabilă, având în vedere localizarea cosmodromului Kasputin Iar. Aceasta ar fi însemnat că racheta balistică se îndrepta spre est (spre Kazahstan) și nu spre vest (spre Ucraina). De asemenea, în Ucraina nu a fost activată nicio alertă cu privire la un astfel de risc, deoarece activitatea cosmodromului este de obicei detectată în prealabil, așa cum se întâmplă în cazul decolării bombardierelor strategice de la bazele aeriene.
Nervi întinși
Totuși, nervii au fost întinși de ambele părți. Joi, în timpul briefingului său zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Rusia va riposta „când și cum va considera oportun”.
Cu o zi înainte, președintele Donald Trump, în urma unei conversații telefonice cu Vladimir Putin, a avertizat că Rusia va riposta.
De altfel, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului ucrainean, folosind sute de drone și aproximativ 20 de rachete. Mai multe înregistrări video geolocalizate au confirmat lansarea mai multor rachete de croazieră Kalibr, trase de pe nave din Marea Neagră, precum și Kh-101 lansate de bombardiere strategice Tu-95 (aceleași care au fost vizate duminică de atacul Kievului) și Iskander-M terestre.
Cel puțin trei persoane au murit în capitala Kiev, iar alte aproape 50 au fost rănite pe tot teritoriul Ucrainei.
De ce este de temut racheta Oreșnik
Lansarea unei rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik ar reprezenta o nouă escaladare, având în vedere că aceasta a fost utilizată pentru prima dată în noiembrie anul trecut la Dnipro. Niciodată o astfel de armă nu a fost lansată într-un conflict: raza „intermediară” (între 3.000 și 5.500 km) reprezintă ultimul pas înaintea rachetelor balistice intercontinentale (ICBM), care depășesc 5.500 km și sunt vârful de lance al descurajării nucleare.
Hipersonică și echipată cu mai multe focoase independente la reintrarea în atmosferă, o rachetă precum Oreșnik este extrem de greu de interceptat. Cea lansată asupra Dnipro nu avea încărcătură explozivă: scopul său principal era să trimită un semnal strategic Kievului și aliaților săi.
Din fericire, pe cerul Kazahstanului, joi seara, dungile aurii nu au transmis niciun mesaj politic.
