Comisia Europeană a anunțat, miercuri, că statele membre au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele stabilite, pentru a putea beneficia de până la 335 de miliarde de euro din fondurile Mecanismului de Reziliență și Redresare (RRF). De asemenea, a fost confirmat că proiectele legate de apărare sunt acum eligibile pentru finanțare, conform informațiilor prezentate de Politico.
În 2021, Comisia Europeană a alocat 650 de miliarde de euro țărilor din UE afectate de pandemia COVID-19, sub formă de împrumuturi și subvenții, pentru proiecte axate pe combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea digitalizării și sprijinirea altor reforme favorabile creșterii, finanțate prin emisiunea de titluri de creanță la nivelul UE.
Cum a influențat războiul repartizarea fondurilor
În perioada de maximă intensitate a Green Deal-ului, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, clima era prioritatea principală a Bruxelles-ului. Conform legislației RRF, 37% din fonduri erau destinate combaterii schimbărilor climatice, iar 20% digitalizării economiei, apărarea nefiind inclusă pe lista domeniilor eligibile pentru finanțare.
Cu toate acestea, după patru ani, în timp ce aproximativ jumătate din fondurile RRF nu au fost încă distribuite, Comisia a informat statele membre că proiectele de apărare din cadrul planurilor comune ale UE, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, sunt acum eligibile pentru finanțare.
Apelul la acțiune
Comisia a solicitat legiuitorilor și guvernelor să integreze în regulamentul Programului european pentru industria de apărare (EDIP) o dispoziție care permite statelor să utilizeze fondurile de recuperare pentru a contribui la fondul de apărare.
„Aceste alternative ar putea ajuta Fondul de Redresare să ofere beneficii suplimentare importante din prioritățile europene comune, inclusiv în domeniile securității și apărării”, a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, evidențiind numeroase modalități prin care statele își pot reproiecta planurile.
Întrebat despre contribuția investițiilor în apărare la obiectivele ecologice și digitale ale RRF, Dombrovskis a menționat că normele actuale nu prevăd un tratament specific pentru măsurile legate de apărare, dar a adăugat că planul spaniol include deja măsuri privind securitatea cibernetică, iar alte țări investesc în pregătirea pentru situații de criză.
Presiunea timpului
Însă, pentru statele care doresc să redirecționeze fondurile, timpul este esențial. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite, iar multe dintre acestea se confruntă cu întârzieri. De luni de zile, țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai fondurilor, au cerut amânarea termenului de 2026, dar executivul UE respinge ferm această idee, considerând-o costisitoare și riscantă.
Modalități de utilizare a fondurilor
Comisia sugerează statelor să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau să le înlocuiască cu altele care să fie realizabile. Într-o comunicare recentă, UE a enumerat mai multe opțiuni pentru asigurarea fondurilor, inclusiv utilizarea acestora pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare sau transferarea lor către programul UE pentru investiții, InvestEU.
De asemenea, țările pot ajusta ambițiile, cum ar fi finalizarea parțială a unor proiecte, și pot extinde termenele pentru proiectele deja realizate. România, Ungaria și Bulgaria au planuri mai mari, dar se confruntă cu întârzieri. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său, în timp ce Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată, riscând astfel să piardă 10,4 miliarde de euro.
