Teoretic, liderul ucrainean ar fi putut să critice sever omologul său de la Moscova pentru refuzul de a se angaja într-un armistițiu de 30 de zile, așa cum au solicitat sâmbătă Kievul și aliații săi occidentali.
Cu toate acestea, Zelenski a declarat pe platforma X că este „un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului”.
Alegeri 2025
16:05
AUR se dezice de scrisorile care incitau la violență și abuz. „Sunt contrafăcute, atribuite în mod fals”
15:15
Nicuşor Dan: Voi lupta pentru o Românie în care copiii romi au aceleași șanse ca oricare alt copil
20:31
Viktor Orban dă înapoi. Anunță că nu-l mai susține pe George Simion și sugerează maghiarilor să voteze împotriva acestuia
18:54
Prima zi de campanie pentru prezidențiale: Simion a făcut o vizită în Londra, iar Nicușor Dan a participat la o ceremonie
Zelenski a subliniat că Ucraina așteaptă din partea Rusiei o confirmare clară că va respecta armistițiul de 30 de zile propus, începând de luni.
Este greu de spus dacă Zelenski consideră cu adevărat oferta lui Putin de discuții directe drept un „semn pozitiv”. Totul depinde, în mare măsură, de percepția publică.
Citește și
Putin are de ales: încetarea focului ori sancțiuni în sectoarele financiar și petrolier. „Americanii se pregătesc s-o facă”
Nici Putin, nici Zelenski nu doresc să fie percepuți de președintele SUA, Donald Trump, drept obstacol în calea păcii.
Reacția lui Trump a fost vizibil optimistă. Scriind pe platforma sa Truth Social, acesta a lăsat să se înțeleagă din nou că războiul este aproape de final.
„O zi potențial grozavă pentru Rusia și Ucraina!”
Putin a declarat că dorește să discute ceea ce numește „cauzele profunde ale conflictului”. Din perspectiva sa, aceasta include ambiția inacceptabilă a Ucrainei de a face parte dintr-o Europă democratică și prosperă, în loc să revină în orbita Moscovei și să devină o națiune-satelit docilă, precum Belarusul.
El va dori, de asemenea, o garanție fermă că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.
Moscova a cerut sâmbătă ca, înainte de începerea oricărui armistițiu, Occidentul să înceteze înarmarea Ucrainei.
Desigur, aceasta ar lăsa Ucraina mult mai vulnerabilă în fața avansului treptat al Rusiei pe linia frontului — sau, mai grav, în fața unei noi ofensive pe scară largă pentru a cuceri și mai mult teritoriu.
Ceea ce Ucraina are urgent nevoie din partea aliaților săi este un flux constant de sisteme de apărare antiaeriană, pentru a contracara numărul tot mai mare de drone și rachete care sunt lansate peste granița comună spre Kiev și alte orașe importante.
La scurt timp după răsăritul soarelui, duminică, sirenele de raid aerian ne-au trezit, după ce noi drone rusești au fost lansate.
Pe 9 mai, Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment către cetățenii americani privind „un risc semnificativ de atacuri aeriene în zilele următoare.”
Una dintre cele mai mari temeri este că Kremlinul ar putea lansa din nou racheta balistică hipersonică Oreshnik, ca cea folosită în atacul asupra unei fabrici din Dnipro, în noiembrie anul trecut.
Având o viteză de aproape 10 ori mai mare decât viteza sunetului, Rusia susține că această rachetă este „de neoprit”.
Așadar, întrebarea majoră acum este ce va face Trump în continuare — iar răspunsul poate merge în orice direcție.
