Într-un interviu recent, premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unor măsuri economice severe pentru a reduce riscul de faliment național, în condițiile în care deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de 9,3% din PIB.
Bolojan a declarat că următoarele luni sunt esențiale pentru aplicarea unor măsuri de austeritate, chiar dacă acestea ar putea genera nemulțumiri în rândul populației și tensiuni în cadrul coaliției de guvernare. În 2023, țara se confruntă cu nevoia de a atrage împrumuturi de peste 230 de miliarde de lei.
Dobânzile pentru împrumuturile pe termen de cinci ani sunt de aproximativ 7,5% pe an, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria și Polonia, beneficiază de rate mai mici. Bolojan a menționat că doar costurile datoriei guvernamentale ar putea ajunge la 10 miliarde de euro în acest an.
În contextul acestor provocări, guvernul a adoptat un set de măsuri fiscale menite să reducă deficitul sub 6% în anul următor. Premierul a subliniat importanța implementării rapide a reformelor pentru a evita o întoarcere la situația anterioară, în care deficitul era extrem de ridicat.
Un test crucial pentru guvern va avea loc în octombrie, când Uniunea Europeană va evalua progresul României în reducerea deficitului. De asemenea, agențiile de rating, precum S&P și Fitch, își monitorizează cu atenție evaluările pentru a determina stabilitatea economică a țării.
Partidul Social Democrat a amenințat că va boicota ședințele coaliției dacă nu se vor face ajustări în privința pensiilor speciale și a fondurilor pentru infrastructură. Bolojan a argumentat că sunt necesare priorități în alocarea fondurilor pentru proiectele cu șanse reale de finalizare.
Ministrul Finanțelor a avertizat că România ar putea intra într-o recesiune, ceea ce ar necesita reduceri suplimentare ale cheltuielilor. În ciuda dificultăților economice, Bolojan a apărat măsurile fiscale, afirmând că acestea sunt preferabile față de o prăbușire economică totală.
În plus, premierul a anunțat că guvernul intenționează să permită companiilor de stat să atragă fonduri prin intermediul bursei, începând cu vânzarea unor acțiuni minoritare în companii strategice, cum ar fi Aeroporturi București.
