Solstițiul de iarnă din 2026 va avea loc pe 21 decembrie, având loc la ora 22:50, conform fusului orar din România. Acest fenomen marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică, fiind caracterizat prin cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.
Astrologul Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, explică faptul că solstițiul se produce atunci când Soarele ajunge în punctul său cel mai sudic pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator. Acest moment coincide cu o modificare a poziției punctelor de răsărit și apus, ceea ce determină cea mai lungă noapte din an.
Originea termenului „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, care combină cuvintele „sol” (Soare) și „stitium” (a sta pe loc). Aceasta reflectă aparenta stagnare a Soarelui în jurul acestui fenomen. În jurul acestei date, Soarele pare să rămână în aceeași poziție pe cer, iar după acest moment, începe să se înalțe tot mai mult, iar durata zilelor va crește treptat.
În tradițiile populare, se crede că în nopțile solstițiului feriga înflorește, aducând noroc celor care reușesc să observe acest fenomen. Totuși, în realitate, feriga se înmulțește prin spori și nu înflorește, conform unor studii botanice.
De asemenea, solstițiul de iarnă este marcat de numeroase monumente megalitice din diverse colțuri ale lumii, construite pentru a observa poziția Soarelui în anumite momente ale anului. Printre cele mai cunoscute se numără Stonehenge din Anglia și Newgrange din Irlanda, care sunt aliniate astfel încât să surprindă lumina Soarelui în ziua solstițiului.
