În 2024, România a înregistrat un număr de nașteri sub 150.000, o valoare record negativă care nu a mai fost atinsă din 1930.
În diverse comune din țară, nașterile sunt extrem de rare. De exemplu, în Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Bătrâna (Hunedoara), au fost raportate doar trei nașteri în ultimii cinci ani. În Bătrâna, anul 1991 a fost cel mai prolific, cu doar patru nașteri, iar de atunci, numărul a scăzut drastic.
Fenomenul nu este izolat, zeci de localități din România au înregistrat între 2020 și 2024 maxim 20 de nașteri. La nivel urban, orașe precum Orșova, Beiuș și Motru se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populației, iar Urlați, Lipova și Videle au cele mai scăzute rate ale natalității.
În 2024, datele oficiale confirmă o scădere drastică a natalității, comparativ cu anul 1967, când numărul nașterilor era de 330.000. Demograful Vasile Ghețău subliniază că generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire a populației, iar toate generațiile ulterioare au avut descendențe sub acest nivel.
Comuna Ocoliș din Alba, cu o populație de 479 de locuitori, a pierdut 20% din locuitori în ultimul deceniu. Ceru-Băcăinți, cu 10 sate și doar 227 de locuitori, a raportat de asemenea o scădere semnificativă în nașteri.
În Râmeț, o altă comună din Alba, numărul de locuitori a scăzut de la 574 în 2011 la 426 în 2021, cu doar 7 nașteri în cinci ani. În Bunila, Hunedoara, cu o populație de circa 500 de locuitori, au fost înregistrate doar 5 nașteri în aceeași perioadă.
În 2023, România a avut un număr similar de nașteri, reflectând o tendință îngrijorătoare. Rata natalității scăzute este influențată de factori economici, cum ar fi instabilitatea financiară și prioritizarea carierei. Peste 70% dintre cupluri afirmă că nu își doresc copii din cauza preocupărilor financiare.
Schimbările demografice nu sunt un fenomen exclusiv românesc, ci se observă și în alte țări dezvoltate. De asemenea, istoria influențează situația demografică actuală, cum ar fi efectele Decretului nr. 770 din 1966, care a restricționat accesul la avort și contracepție.
Este evident că alocațiile pentru copii și alte stimulente financiare nu au un impact semnificativ asupra ratei natalității, iar paradoxul demografic sugerează că o creștere a PIB-ului poate conduce la o scădere a natalității.
