Mozambic, situat în sud-estul Africii, a fost transformat în colonie de către portughezi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind provincie de peste mări în 1953. La 25 iunie 1975, țara a obținut independența față de Portugalia.
Acoperind o suprafață de aproape 800.000 de kilometri pătrați, Mozambic se învecinează cu Tanzania la nord, Malawi, Zambia și Zimbabwe la vest, iar la sud-vest, cu Africa de Sud și Eswatini. Capitala sa, Maputo, este un important oraș portuar ce reflectă amestecul influențelor africane și portugheze, având o populație de aproximativ 34 de milioane de locuitori.
Limba oficială este portugheza, o moștenire a colonialismului. După obținerea independenței, Mozambic a traversat o perioadă dificilă, cu un conflict civil ce a durat până în 1992, afectând grav infrastructura și populația, dar țara a început să se stabilizeze și să se reconstruiască.
Economia Mozambicului se bazează în principal pe agricultură, pescuit, minerit și exploatarea resurselor naturale, cum ar fi gazele naturale și cărbunele. Turismul are un potențial semnificativ datorită peisajelor sale spectaculoase, dar țara se confruntă cu probleme precum sărăcia extremă și corupția.
Cultura mozambicană este diversificată, fiind influențată de tradiții africane și portugheze. Muzica locală, cum ar fi marrabenta, și bucătăria, care combină orez, manioc, pește și condimente exotice, reflectă această diversitate.
În ceea ce privește relațiile diplomatice cu România, aceasta nu are reprezentanță diplomatică în Mozambic. Cetățenii români pot solicita asistență din partea misiunilor diplomatice ale altor state membre ale Uniunii Europene, în cazul în care este necesar.
Cetățenii români care doresc să călătorească în Mozambic trebuie să dețină un pașaport simplu și o viză, care poate fi obținută atât prin intermediul ambasadelor, cât și la punctele de trecere a frontierei, inclusiv pe aeroporturi, în caz de călătorii turistice.
