Schimbările climatice constituie o amenințare semnificativă pentru România, iar orașele țării sunt din ce în ce mai afectate de fenomenele meteorologice extreme. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a subliniat recent că valurile de căldură, inundațiile, seceta și furtunile severe au un impact considerabil asupra infrastructurii urbane, sănătății populației și economiei locale, ceea ce impune autorităților să ia măsuri urgente.
Conform datelor oficiale, temperatura medie a crescut cu aproximativ 1,5°C în ultimele decenii, iar frecvența evenimentelor extreme s-a amplificat. Mari centre urbane precum București, Cluj-Napoca și Timișoara se confruntă cu efectele „insulelor de căldură”, fenomen agravat de expansiunea betonului și de deficitul de spații verzi. În vara anului 2024, Bucureștiul a înregistrat temperaturi record, depășind 40°C în anumite zile, afectând grav persoanele vulnerabile și sistemul energetic.
Ministrul Mediului a accentuat necesitatea ca orașele să investească în soluții de adaptare, cum ar fi extinderea spațiilor verzi, modernizarea sistemelor de drenaj pentru a preveni inundațiile și promovarea clădirilor eficiente energetic. De asemenea, strategiile naționale, precum Planul Național de Redresare și Reziliență, oferă fonduri pentru proiecte de infrastructură verde, însă implementarea acestor inițiative este lentă.
„Fără acțiuni concrete, orașele noastre vor deveni din ce în ce mai vulnerabile. Trebuie să acționăm acum pentru a proteja comunitățile și a reduce impactul schimbărilor climatice”, a avertizat ministrul. Experții sugerează implicarea cetățenilor în inițiative de mediu, cum ar fi plantarea de arbori și reducerea consumului de energie, pentru a crea orașe mai durabile.
