Liliacul cu cap de ciocan (Hypsignathus monstrosus), cunoscut și sub denumirea de liliac cu buze mari, reprezintă cea mai mare specie de liliac frugivor din Africa continentală. Această specie fascinantă se găsește în diverse habitate, cum ar fi pădurile tropicale, mangrovele și mlaștinile din Africa Centrală și de Vest, extinzându-se de la Senegal până în nordul Angolei.
Dimorfism sexual și caracteristici fizice
Liliacul cu cap de ciocan se distinge prin dimorfismul sexual pronunțat, masculii având o greutate de până la 420 de grame, aproape dublu față de femele, care cântăresc aproximativ 234 de grame. Anvergura aripilor poate atinge 1 metru, făcându-l un adevărat titan al liliecilor africani. Masculii au un cap alungit, cu un bot mare, și saci bucali care amplifică sunetele emise, iar femelele au un aspect mai comun pentru liliacii frugivori, cu blană cenușiu-brună.
Habitat și distribuție
Preferând zonele umede, cum ar fi pădurile tropicale de câmpie și mangrovele, liliacul cu cap de ciocan poate fi observat la altitudini de până la 1800 de metri. Deși sunt mai rar întâlniți în peșteri sau în medii antropice, aceștia se pot găsi în grupuri mici de până la 25 de indivizi în copaci înalți.
Comportament și reproducere
Un aspect interesant al liliacului cu cap de ciocan este sistemul său de împerechere de tip „lek”. De două ori pe an, masculii se adună în grupuri mari pentru a-și desfășura paradele nupțiale, unde doar o mică proporție reușește să se împerecheze. Femelele, care aleg cu atenție partenerii, nasc de obicei un singur pui, iar masculii ating maturitatea sexuală după 18 luni.
Hrană și rol ecologic
Hrana lor constă în principal din fructe, cum ar fi smochinele, bananele și mango, având un rol crucial în polenizarea plantelor și dispersarea semințelor, esențial pentru regenerarea ecosistemelor forestiere. Există unele observații rare care sugerează că masculii ar putea consuma ocazional carne, dar acestea nu sunt confirmate pe scară largă.
