Crabul de nucă de cocos (Birgus latro), adesea numit „crabul hoț” sau „crabul palmier”, reprezintă cel mai mare artropod terestru de pe planetă, întâlnit în regiunile tropicale ale oceanelor Indian și Pacific. Acest crustaceu impresionant poate cântări între 4 și 5 kg și poate atinge lungimi de până la 1 metru, având picioare lungi și puternice.
Denumirea sa provine din abilitatea sa remarcabilă de a sparge nuci de cocos cu ajutorul cleștilor, consumând astfel miezul acestora. Totuși, dieta sa este diversificată, incluzând fructe, semințe, materie organică și, ocazional, alte animale mici.
Acest crab nocturn, solitar și teritorial își petrece majoritatea timpului ascuns în vizuini săpate în sol sau sub stânci. Spre deosebire de alți crabi, el și-a adaptat plămânii branțiali pentru a putea respira aer, ceea ce îi permite să trăiască aproape exclusiv pe uscat, revenind la apă doar pentru depunerea ouălor.
Un aspect fascinant al crabilor de nucă de cocos este abilitatea lor de a urca în palmieri pentru a culege nuci de cocos, având o dexteritate remarcabilă. Deși au o carapace dură și clești puternici, acești crabi sunt vulnerabili din cauza pierderii habitatului și a supraexploatării, fiind considerați o specie vulnerabilă în anumite zone. În ciuda aspectului lor fioros, crabii de nucă de cocos joacă un rol esențial în ecosistemele insulare, contribuind la dispersarea semințelor și reciclarea materiei organice.
