În luna august 2025, Curtea de Conturi a României a decis să crească semnificativ salariile pentru angajații săi, în contradicție cu măsurile guvernamentale de austeritate. O hotărâre recentă publicată în Monitorul Oficial a anunțat o majorare de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, începând cu luna noiembrie 2025, urmând ca aceștia să fie evaluați pe baza performanțelor profesionale.
Angajații deja existenți care au fost evaluați cu calificativul „Foarte bine” vor beneficia, de asemenea, de o creștere de 40%, în timp ce cei cu calificativul „Bine” vor primi o majorare de 30%. Aceste măsuri sunt parte a actualizării Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, conform Legii nr. 490/2004, care reglementează stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.
În 2024, Curtea de Conturi a aplicat deja o majorare de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene, cu o creștere etapizată: 35% în aprilie 2024 și până la 50% din noiembrie 2024, în funcție de performanțe. Aceste decizii au generat controverse, în special după ce ministrul Finanțelor a subliniat că majorările nu se aliniază cu politica de austeritate a Guvernului, menționând că nu a fost informat despre aceste schimbări.
Conducerea Curții de Conturi a justificat aceste creșteri prin necesitatea de a atrage și păstra personal calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, criticii din presă și din mediul public au acuzat instituția de incoerență față de măsurile de austeritate promovate de Guvern, considerând că aceste majorări sunt necorespunzătoare într-un context economic restrâns.
În plus față de salariile de bază, angajații Curții de Conturi primesc și sporuri, cum ar fi cele pentru condiții vătămătoare sau pentru confidențialitate, sporuri care pot adăuga până la 4.600 lei lunar la venitul total. De exemplu, președintele Curții, Mihai Busuioc, a raportat un salariu anual de 339.330 lei, ceea ce se traduce în peste 6.800 euro lunar.
Aceste majorări salariale au generat un interes sporit din partea publicului și a presei, în special având în vedere responsabilitatea Curții de Conturi de a audita cheltuielile publice. Rapoartele acestei instituții au relevat nereguli în alte domenii, cum ar fi salarizarea inechitabilă în sistemul judiciar sau plăți ilegale la primării, ridicând astfel semne de întrebare asupra propriei transparențe și gestionări financiare.
