Guvernul ungar a inițiat o acțiune legală la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva utilizării dobânzilor și a altor câștiguri provenite din activele rusești înghețate, ca sursă de fonduri pentru sprijinirea Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia.
Plângerea se concentrează asupra deciziei Consiliului Uniunii Europene care a aprobat această formă de ajutor, utilizând instrumentul cunoscut sub numele de "Facilitatea Europeană pentru Pace" (EPF). Ungaria contestă procedura de adoptare a acestei măsuri, argumentând că veto-ul său nu a fost luat în considerare. De asemenea, Ungaria a fost exclusă de la vot pe motiv că nu a dorit să contribuie la finanțarea Ucrainei prin acest instrument.
Guvernul ungar susține că prin excluderea sa de la vot, s-a încălcat principiul egalității între statele membre, privându-l de dreptul de a participa la procesul decizional, fără un temei legal valid.
În luna mai 2024, Consiliul UE a decis că peste 90% din veniturile nete generate de activele rusești înghețate vor fi direcționate către EPF, pentru a sprijini atât economic, cât și militar Ucraina.
În urma refuzului Ungariei de a se alătura acestui ajutor, celelalte state membre au stabilit că contribuțiile financiare ale Ungariei la EPF nu vor fi utilizate în favoarea Ucrainei.
Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF) este un fond care oferă asistență militară statelor terțe, iar în prezent, este folosit în principal pentru asigurarea de ajutoare către Ucraina. Acest mecanism permite statelor membre care oferă asistență militară să solicite rambursări pentru livrările de arme și muniții.
În urma invaziei ruse în Ucraina, statele Uniunii Europene, alături de cele din G7, au înghețat accesul Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare, dintre care 200 de miliarde de euro sunt activele Băncii Centrale ruse. Aceste active sunt gestionate în principal în Belgia, sub formă de titluri de valoare și numerar.
Rusia consideră înghețarea activelor sale și utilizarea profiturilor obținute din acestea pentru Ucraina drept un act de "furt" și "expropriere ilegală". De asemenea, există dificultăți juridice și geopolitice în ceea ce privește confiscarea acestor active, cu riscuri asociate pentru piețele financiare internaționale și stabilitatea monedei euro, iar Moscova a amenințat cu represalii în cazul în care această idee ar fi implementată.
