Un recent sondaj efectuat în rândul populației ucrainene relevă preferințele alegătorilor în perspectiva alegerilor prezidențiale. Conform datelor, dacă scrutinul ar avea loc duminica aceasta, majoritatea respondenților l-ar vota din nou pe Volodimir Zelenski, președintele actual, care ar obține 31% din voturi.
Pe locul doi s-ar clasa Valeri Zalujnîi, fostul șef al armatei ucrainene, cu 25% din opțiuni. Acesta a fost demis de Zelenski în urmă cu un an și jumătate, iar acum este ambasador în Marea Britanie. Un partid dedicat lui Zalujnîi ar putea atrage, de asemenea, un număr considerabil de voturi.
Distribuția voturilor ar fi următoarea: Petro Poroșenko – 6%, Kirilo Budanov – 5%, Dmitro Razumkov – 4%, Serhi Pritula – 3%, Iulia Timoșenko – 3%, Andri Bilețki – 3%, Oleksi Honcearenko – 3%, Vitali Kliciko – 1%, iar 1% dintre respondenți ar anula votul, în timp ce 5% nu ar vota.
În regiunile de vest ale Ucrainei, Zelenski și Zalujnîi se bucură de un sprijin similar, fiecare având 27%. Între persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, Zelenski are o ușoară favoare, cu 31% față de 30% pentru Zalujnîi.
Un alt aspect interesant este că 33% dintre respondenți își exprimă sprijinul ferm pentru activitatea lui Zelenski, iar 32% susțin activitatea acestuia într-o oarecare măsură.
Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor nu doresc alegeri în timpul conflictului, iar unele voci externe subliniază absența unui calendar electoral clar. Deși fostul președinte american Donald Trump a sugerat organizarea rapidă a alegerilor, autoritățile ucrainene au refuzat, invocând motive de securitate și dificultăți logistice.
În plus, Zelenski a declarat că este dispus să cedeze funcția de președinte în cazul în care se ajunge la un acord de pace.
Rusia folosește tema alegerilor ca instrument de delegitimare a conducerii ucrainene, afirmând că mandatul lui Zelenski, care expiră pe 20 mai 2024, nu ar mai fi valabil. În acest context, eforturile de organizare a alegerilor post-conflict reflectă intenția Ucrainei de a-și restabili democrația, deși procesul se confruntă cu provocări legislative și geopolitice.
De la începutul invaziei, legea marțială a împiedicat organizarea alegerilor, iar mandatul lui Zelenski a fost prelungit automat, conform legislației ucrainene.
