Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a declarat recent că țara sa va opri asistența militară oficială pentru Ucraina, criticând sancțiunile impuse Rusiei și refuzând ideea de a adera la NATO. Această poziție a generat reacții negative pe plan internațional, mai ales având în vedere întâlnirile lui Fico cu Vladimir Putin și alți oficiali ruși.
În ciuda acestei decizii oficiale, exporturile de armament din Slovacia către Ucraina au crescut dramatic în 2024, atingând valoarea de 1,15 miliarde de euro, echivalente cu aproximativ 1% din PIB-ul Slovaciei, o creștere de zece ori față de perioada anterioară invaziei.
Adjunctul ministrului Apărării, Igor Melicher, a subliniat că această decizie nu contrazice activitățile companiilor private din sectorul apărării, menționând că guvernul s-a angajat să nu trimită armament din depozitele statului și că asistența oferită Ucrainei se limitează la ajutoare non-letale.
Fico a afirmat că politica sa nu este o formă de sprijin pentru război, ci mai degrabă un sprijin pentru comerț. El a subliniat importanța sectorului apărării pentru economia națională și a explicat că echipamentele sunt adesea vândute către parteneri occidentali, care decid ulterior destinația acestora.
Critici din partea opoziției, precum Lucia Yar, au acuzat guvernul de utilizarea unei strategii de imagine bazate pe ipocrizie, susținând că deciziile Fico reflectă un oportunism politic. În același timp, aceștia sugerează că guvernul ar putea căuta să acceseze fonduri europene pentru a susține industria de apărare internă.
Astfel, Slovacia reușește să mențină o politică oficială pacifistă, în timp ce companiile private beneficiază de profituri semnificative, explorând în același timp posibilități de finanțare din fonduri europene pentru proiectele interne.
