Conform datelor Eurostat, în 2024, aproximativ 11% dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani erau fie șomeri, fie nu erau implicați în educație sau formare profesională. Această situație variază considerabil de la o țară la alta, cu Olanda având cea mai mică rată de 4,9%, în timp ce România se află la un nivel alarmant de 19,4%.
Tinerii joacă un rol crucial în dezvoltarea socială și economică, dar mulți dintre ei din Europa se află în categoria „nici angajați, nici încadrați în educație sau formare”. Uniunea Europeană își propune să reducă acest procent sub 9% până în 2030, însă în 2024, doar 11 din 34 de țări au atins acest obiectiv.
Analizând datele, se observă că țările din sudul și sud-estul Europei, inclusiv România, prezintă rate ridicate ale tinerilor NEET (Not in Education, Employment, or Training). În comparație, țările din nordul și vestul Europei au rezultate mai favorabile.
Printre cele mai mari economii europene, Italia (15,2%), Franța (12,5%), Regatul Unit (12,1%) și Spania (12%) depășesc media Uniunii Europene, iar Germania se prezintă cu cea mai mică rată de 8,5%.
Un raport OCDE din 2025 menționează că 1 din 5 tineri români nu sunt angajați și nu studiază, iar rezultatele școlare slabe sunt un factor semnificativ în acest context.
Diferențele de gen în rândul tinerilor NEET sunt notabile, cu 14% dintre bărbați și 25,2% dintre femei în România. În medie, în Uniunea Europeană, 10% dintre tinerii bărbați și 12,1% dintre femeile tinere nu au locuri de muncă sau nu sunt în educație.
Rata tinerilor care nu muncesc și nu studiază este, de asemenea, influențată de faptul că mulți dintre aceștia se află în afara forței de muncă. În Uniunea Europeană, media șomerilor este de 4,2%, comparativ cu 6,9%% în afara forței de muncă. În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, în timp ce 14% sunt considerați inactivi economic.
