La Palatul Victoria, membrii guvernului și liderii partidelor coaliției guvernamentale se concentrează pe conturarea unei imagini negative a economiei românești. Deși există probleme bugetare, situația actuală nu este comparabilă cu criza din 2009-2010, când TVA-ul a fost majorat la 25% și salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%.
Premierul Bolojan a discutat despre riscurile de incapacitate de plată ale României în cadrul unei intervenții la Bloomberg, subliniind necesitatea unor măsuri de austeritate fiscală. Totuși, afirmațiile sale ar putea induce o panică inutilă în rândul investitorilor internaționali, care, în prezent, nu par să se lase influențați de aceste declarații.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a abordat subiectul recesiunii cu o nonșalanță care ar putea îngrijora piețele. Dacă un oficial de rang înalt anunță public o astfel de posibilitate, efectul psihologic poate duce la o retragere a investitorilor și la o accelerare a crizei economice.
La rândul său, Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut că ministerul său se confruntă cu dificultăți financiare, având fonduri disponibile doar până în septembrie. Această informație poate fi folosită de opoziție pentru a contesta stabilitatea guvernului.
Deși discuțiile despre anularea PNRR sunt frecvente, este important de menționat că negocierile pentru acest program continuă, iar o parte semnificativă din fonduri este încă disponibilă.
Deși economia a înregistrat o creștere modestă de 0,3% în primul semestru, inflația este de așteptat să crească, ceea ce, paradoxal, ar putea ajuta bugetul guvernului. Piețele financiare funcționează normal, iar guvernul reușește să se împrumute la dobânzi în scădere.
Într-o tentativă de a echilibra bugetul, se impun restricții asupra investițiilor și se reconsideră proiectele în desfășurare, însă economia nu se află în pragul colapsului. De exemplu, construcția unui stadion ar putea fi amânată, dar acest lucru nu va duce la prăbușirea economiei.
Companiile se află într-o așteptare activă, dorind clarificări cu privire la pachetele fiscale viitoare pentru a putea planifica bugetele pe termen lung. De asemenea, băncile se concentrează pe susținerea activităților curente, având o cerere scăzută pentru credite de investiții.
Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, a subliniat că majorarea TVA ar putea avea un impact mai redus decât creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, ceea ce sugerează că o astfel de măsură ar putea fi benefică pe termen lung.
Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale continuă să sprijine România, solicitând în schimb stabilitate și măsuri fiscale coerente. Acestea avertizează că, fără acțiuni concrete, guvernul ar putea pierde sprijinul financiar necesar.
