Publicațiile internaționale subliniază că România se află într-o situație economică delicată, având un deficit estimat de 9,3% din PIB pentru anul 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această situație complicată survine în ciuda măsurilor de austeritate impuse de Guvern, care se află sub presiunea de a reduce cheltuielile și a crește veniturile la buget.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că, începând cu 1 august, au fost introduse primele măsuri de austeritate, inclusiv creșterea cotei maxime de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. Alte reforme fiscale sunt planificate până la sfârșitul anului.
Aceste măsuri sunt justificate de guvern ca fiind necesare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și echitatea socială. Printre reformele propuse se numără revizuirea pensiilor speciale și restructurarea managementului companiilor de stat, aspecte esențiale pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie.
Austeritatea, însă, nu este bine primită de populație. Istoria recentă arată că măsurile de austeritate din trecut au dus la proteste masive și chiar la căderea guvernului în 2012. Recent, sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva noilor taxe, iar liderii opoziției cer alegeri anticipate.
Pe plan politic, coaliția pro-europeană condusă de Nicușor Dan se confruntă cu tensiuni interne, în timp ce Partidul AUR câștigă popularitate în sondaje. Acesta a ajuns la aproximativ 40% din intențiile de vot, depășind actuala coaliție.
În plus, România riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile europene, având până acum utilizate mai puțin de 10 miliarde din cele 28,5 miliarde de euro alocate prin PNRR. Nazare a recunoscut că reformele vor fi implementate complet în următorii trei ani, dar a subliniat importanța păstrării fondurilor europene ca o opțiune strategică pentru dezvoltarea țării.
