Provocările cărbunelui: de ce România trebuie să se adapteze la noile realități energetice

Provocările cărbunelui: de ce România trebuie să se adapteze la noile realități energetice

Producția de energie pe bază de cărbune în România se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar autoritățile trebuie să recunoască că menținerea acesteia nu mai reprezintă un avantaj competitiv. Alexandru Ciocan, cercetător senior la Energy Policy Group (EPG), subliniază în analiza sa că, începând cu anul 2025, evaluarea securității energetice nu se poate face doar prin prisma capacităților de generare existente, ci trebuie să ia în considerare adaptabilitatea infrastructurii la noile realități tehnologice și economice.

Flexibilitatea și diversificarea devin esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic, iar menținerea centralelor pe cărbune îngreunează procesul de decarbonizare. Ciocan afirmă că aceste centrale nu mai sunt rentabile din cauza costurilor ridicate de operare și a obligației de a cumpăra certificate de emisii de CO2. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia a necesitat subvenții semnificative din partea statului pentru a supraviețui financiar.

Specialistul atrage atenția că centralele pe cărbune nu doar emit gaze cu efect de seră, ci și poluanți care afectează sănătatea publică în comunitățile din jur. Închiderea acestor centrale este un subiect controversat, dar Ciocan consideră că soluția nu este conservarea locurilor de muncă în industrii în declin, ci reconversia profesională și investițiile în energie regenerabilă.

România a înregistrat o creștere modestă a capacităților de energie regenerabilă în ultimii doi ani, dar este nevoie de o strategie coerentă pentru a crește cererea de energie electrică și a evita justificate economice. La finalul anului 2025, este așteptată o reducere semnificativă a capacităților de producție pe bază de cărbune, ceea ce ridică întrebări cu privire la securitatea energetică a țării.

Ciocan subliniază importanța implementării unei strategii energice bine definite, care să sprijine extinderea capacităților de stocare a energiei și să asigure o tranziție justă pentru lucrătorii afectați de închiderea centralelor pe cărbune. O abordare activă din partea autorităților locale este esențială pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităților în tranziția către un sistem energetic mai sustenabil.

Etichete: capacități regenerabile cărbune decarbonizare energie sănătate publică tranziție energetică
Autor: Radulescu Mihai