O analiză recentă a evidențiat faptul că platformele internaționale de comerț electronic care vând direct consumatorilor din România ar putea genera pierderi fiscale anuale de aproximativ 10,86 miliarde lei (aproximativ 2,12 miliarde euro) în următorii doi ani.
Estimările pentru anul 2025 indică un impact negativ de cel puțin 5,4 miliarde lei (în jur de 1,06 miliarde euro), sumă care ar putea să se dubleze până în 2027, dacă tendința de creștere a volumului de colete și a valorii medii a comenzilor continuă.
Studiul se bazează pe ipoteza că, în 2025, România va primi aproximativ 78 milioane de colete non-UE, cu o valoare medie de 50 euro fiecare, scutite de taxe vamale. Dacă volumul coletelor se dublează, valoarea anuală a importurilor directe prin platforme ca Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea atinge 39,78 miliarde lei (aproximativ 7,8 miliarde euro), reprezentând aproape 28,8% din piața locală de retail.
Reprezentanții Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) subliniază că această analiză ilustrează disproporția dintre retailerii locali și platformele non-UE, atrăgând atenția asupra pierderilor semnificative pentru bugetul public, într-un context economic deja complicat.
Sectorul retailului contribuie cu aproximativ 21% la PIB-ul României, iar cele aproximativ 60.000 de companii din domeniu oferă locuri de muncă pentru 200.000 de persoane și generează anual 37,8 miliarde lei în taxe și impozite.
În cazul în care cota de piață a platformelor non-UE se dublează, autorul analizei, Iancu Guda, estimează pierderi fiscale de peste 2,1 miliarde euro anual, afectând grav retailerii locali și economia națională în general.
Printre măsurile recomandate se numără implementarea unui sistem fiscal echitabil care să impoziteze platformele internaționale în conformitate cu veniturile obținute în România, introducerea unei taxe administrative de minim 5 euro per colet non-UE, și eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele sub 150 euro.
ARMO nu solicită protecționism, ci măsuri care să asigure echitate fiscală și concurențială, având în vedere că economia românească nu poate aștepta până în 2028 pentru a implementa corecții necesare.
