Mandatul premierului François Bayrou se confruntă cu riscuri semnificative în urma deciziei sale de a-și asuma responsabilitatea pentru reformele bugetare. În acest context, opoziția din Franța își concentrează eforturile asupra demiterii președintelui Emmanuel Macron, un proces complex care a avut puține rezultate favorabile în trecut.
Jean-Luc Mélenchon, liderul Partidului Franța Nesupusă (LFI), a demarat procedurile pentru posibila demitere a lui Macron, susținând că, în cazul în care premierul este destituit prin moțiune de cenzură, președintele ar trebui să plece și el. Mélenchon a declarat: „Este esențial să prevenim numirea unui alt prim-ministru care să continue aceeași politică. Haosul este creat de Macron.”
Jean-François Copé, un alt lider politic, a cerut, de asemenea, demisia lui Macron, menționând criza politică și economică cu care se confruntă țara.
Conform Articolului 68 din Constituția Franței, un președinte poate fi demis doar în cazul neîndeplinirii atribuțiilor sale, ceea ce face ca procedura să fie foarte complexă și să depindă de voința majorității parlamentare. Pentru a iniția acest proces, este necesară convocarea unei ședințe a Parlamentului, care va acționa ca „Înalta Curte”, o instanță specială cu puterea de a decide asupra demiterii președintelui.
Proiectul de rezoluție pentru demiterea președintelui trebuie să fie susținut de un minim de 10% din parlamentari, adică 58 de membri ai Camerei Deputaților și 35 de senatori. În cadrul „Înaltei Curți”, președintele Macron va fi audiat de o comisie specială, iar dezbaterile vor fi publice. Demiterea va fi decisă prin vot secret, iar pentru a fi validată este necesară o majoritate de două-treimi.
Potrivit surselor, în istoria V-a Republici, nu a existat nicio demitere a unui președinte, din cauza complexității procedurii. Emmanuel Macron a fost deja ținta unei tentative de demitere în 2024, iar Francois Hollande în 2016.
Procedura inițiată de formațiunea Franța Nesupusă este programată să înceapă pe 23 septembrie, deși șansele de a obține majoritatea parlamentară necesară sunt reduse.
