Ministerul Justiției, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și ANAF, planifică modificări semnificative ale Legii insolvenței nr. 85/2014, care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme în curs de elaborare.
Conform autorităților, aceste modificări vizează îmbunătățirea eficienței procedurilor și sporirea ratei de recuperare a creanțelor, în special cele bugetare. Aceste obiective sunt parte a Planului Bugetar-Structural Național 2025-2031, care preconizează actualizarea legislației insolvenței pentru a reduce deficitul de TVA și a responsabiliza administratorii care contribuie în mod deliberat la insolvența companiilor cu datorii mari.
Legislația actuală este considerată crucială pentru funcționarea mediului de afaceri, influențând evaluarea riscurilor investiționale și stabilitatea economică. Totuși, unele dintre modificările propuse pot genera riscuri de aplicare abuzivă, dacă nu sunt însoțite de garanții procedurale adecvate.
Responsabilitate extinsă și sancțiuni severe pentru administratori
Un aspect central al proiectului de reformă este întărirea responsabilității administratorilor companiilor în insolvență. Aceasta nu se va limita doar la administratorii oficiali, ci va include și pe cei „de facto”, care, deși nu au o funcție formală, influențează deciziile financiare sau operaționale. Specialiștii avertizează că această definiție poate fi vagă și poate afecta persoane care nu au acționat abuziv.
Se va introduce o interdicție de a înființa noi societăți timp de cinci ani pentru cei găsiți vinovați, iar această informație va fi publicată în Registrul Comerțului. Fără un mecanism clar de ștergere a acestei interdicții după expirarea termenului, pot apărea efecte negative asupra reputației antreprenorilor. De asemenea, se va presupune că nedepunerea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale echivalează cu neîndeplinirea obligațiilor contabile, ceea ce ar putea schimba sarcina probei împotriva debitorilor.
Transparență sporită, dar și restricții pentru creditori
Reforma propusă preconizează îmbunătățirea recuperării impozitelor prin măsuri de transparență, cum ar fi notificarea creditoriilor cu 15 zile înainte de cererea de insolvență și comunicarea electronică a documentelor. Definiția „afiliatului” va fi clarificată, iar numărul creditorilor afiliați în comitetul creditorilor va fi limitat la un singur membru din șapte.
Deși aceste măsuri au scopul de a reduce influența nejustificată, definirea incompletă a termenului de afiliat ar putea exclude creditori legitimi din deciziile importante. În plus, limitarea numărului de creditori poate să nu reflecte complexitatea reală a cazurilor, mai ales în cadrul grupurilor de firme.
Accelerarea procedurii: eficiență sau presiune asupra falimentului?
Un alt obiectiv al reformei este scurtarea duratei procedurii de insolvență. Administratorul judiciar va trebui să evalueze periodic situația debitorului și să propună intrarea în faliment dacă este necesar. Bunurile vor fi valorificate prin licitație publică dacă vânzările convenite nu au succes într-un termen stabilit.
Procedura poate fi închisă chiar și în caz de creanțe curente neplătite, dacă acestea sunt minore și nu afectează viabilitatea companiei. Criticii subliniază că aceste prevederi, împreună cu presiunea exercitată de creditorii majoritari, inclusiv de stat, pot conduce la lichidarea prematură a afacerilor care ar putea fi salvate prin reorganizare. Introducerea unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorilor și lichidatorilor judiciari este privită ca un pas pozitiv, dar eficiența sa va depinde de implementarea tehnică și de transparența sistemului.
