Curtea de Conturi a emis un raport de audit destinat Ministerului Culturii, evidențiind nereguli semnificative în gestionarea patrimoniului cultural public și privat. Verificările au fost realizate pentru perioada 2023–2024 și au relevat probleme grave.
Una dintre cele mai alarmante descoperiri este evaluarea bunurilor culturale mobile, 60% dintre acestea având o valoare contabilă de maximum 10 lei, ceea ce sugerează o subevaluare severă.
De asemenea, 97% dintre bunurile evaluate nu sunt clasificate conform legilor de protecție a patrimoniului național, conform unui comunicat al Curții de Conturi.
Ministerul nu dispune de o evidență completă și actualizată a bunurilor culturale, ceea ce complică eforturile de monitorizare și protejare a acestora. Curtea de Conturi a subliniat că absența unei baze de date coerente poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale acestor bunuri.
În plus, auditorii au descoperit că imobile din domeniul public, administrate de minister, au fost închiriate în mod nelegal. Unele monumente istorice sunt gestionate inadecvat, iar ministerul a fost îndemnat să intervină pentru a le valorifica și reintegra în viața culturală.
Cu privire la participarea la expoziții internaționale, s-a constatat o lipsă de proceduri eficiente pentru asigurarea bunurilor culturale pe durata transportului și expunerii. Curtea a recomandat actualizarea legislației și regulilor interne referitoare la securitate.
Raportul propune ca Ministerul Culturii să colaboreze cu Ministerul Finanțelor pentru a crea norme contabile specifice bunurilor culturale și să evalueze riscurile asociate muzeelor, stabilind astfel nevoia de asigurare a bunurilor în anumite cazuri.
Pe o notă pozitivă, Curtea de Conturi a recunoscut eforturile recente ale ministerului de a atașa procesele-verbale de inventariere la situațiile financiare, centralizând aceste date la nivelul instituției.
