Generația Z, formată din tineri născuți între 1997 și 2012, intră pe piața muncii cu așteptări distincte, punând accent pe oportunități de învățare și conexiuni autentice. Conform consultanților de la Colliers, acești tineri nu consideră biroul doar un spațiu funcțional, ci un loc care trebuie să le ofere un sentiment de apartenență și dezvoltare personală.
Un studiu realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” relevă că 67% dintre tinerii din Generația Z prioritizează echilibrul între viața profesională și cea personală, în timp ce 66% doresc un salariu echitabil. Cu toate acestea, doar 1% dintre ei consideră că munca exclusiv de la distanță reprezintă o motivație reală. Biroul trebuie să ofere ceea ce munca de acasă nu poate: interacțiuni umane și oportunități de creștere.
Un alt sondaj Gallup arată că la nivel internațional, doar 23% dintre tineri preferă un loc de muncă exclusiv de la distanță, iar acest procent este cel mai scăzut comparativ cu alte generații. Motivele includ percepția singurătății și lipsa interacțiunilor față în față cu colegii. Tinerii caută un model de muncă hibrid, dorind să îmbine beneficiile muncii de la birou cu flexibilitatea de a lucra de acasă.
Flexibilitatea a devenit o cerință esențială, iar angajatorii trebuie să creeze un mediu în care angajații se simt apreciați și sprijiniți. Generația Z valorizează recunoașterea bazată pe merit și oportunitățile de dezvoltare profesională, considerând că leadership-ul și cultura organizațională sunt mai importante decât designul biroului.
George Didoiu, Director la Colliers România, subliniază că tinerii nu fug de muncă, ci doresc ca aceasta să aibă un scop clar. Prin aceste așteptări, companiile au ocazia să construiască echipe sănătoase, unite și orientate spre viitor. Tinerii apreciază birourile atractive, dar caută și relații autentice cu liderii și un mediu incluziv.
Colliers încurajează organizațiile să regândească birourile ca fiind catalizatori pentru creștere și inovație. Pe măsură ce munca hibridă devine normă, angajatorii care oferă medii flexibile și care susțin învățarea vor fi cei mai atractivi pentru Generația Z, care nu respinge biroul, ci îl transformă într-un spațiu semnificativ.
În ceea ce privește gradul de ocupare, datele INS și Eurostat arată că pentru tinerii de 20-24 de ani, rata de activitate economică este de aproximativ 40%, majoritatea fiind implicați în studii. La categoria 25-29 de ani, rata de ocupare ajunge la 77%, sub media UE de 84%, evidențiind necesitatea unor politici publice care să atragă tinerii în educație și piața muncii.
