Un număr crescând de indivizi manifestă ceea ce experții denumesc „psihoză a inteligenței artificiale”, o stare în care utilizatorii ajung să creadă că chatboții au conștiință sau abilități extraordinare, conform afirmațiilor lui Mustafa Suleyman, director al departamentului de inteligență artificială de la Microsoft.
„Există o creștere a raportărilor privind iluziile și atașamentele nesănătoase legate de inteligența artificială. Este important de menționat că aceste cazuri nu sunt limitate persoanelor cu antecedente de probleme de sănătate mintală,” a scris Suleyman pe platforma X. El a subliniat că ignorarea acestor probleme nu face decât să agraveze situația.
„Psihoza AI” nu este un termen recunoscut oficial în medicină, dar se referă la utilizatorii care devin deconectați de realitate după interacțiuni cu chatboți precum ChatGPT sau Claude. Suleyman a adăugat că „percepția publicului asupra unei inteligențe artificiale conștiente” îl îngrijorează profund. Deși AI nu are conștiință în sensul uman, efectele percepției asupra acesteia pot fi periculoase. „Conștiința este esențială pentru drepturile omului. Cine sau ce o deține este crucial,” a subliniat el.
Suleyman a făcut apel la companii să evite promovarea ideii de conștiință a AI, insistând asupra importanței de a proteja bunăstarea oamenilor, animalelor și a mediului înconjurător. „Conceptul de conștiință AI poate duce la confuzii legate de drepturi și cetățenie,” a adăugat el.
Într-o discuție similară, Dr. Susan Shelmerdine, expert în imagistică medicală și educator în domeniul AI, a menționat că medicii ar putea întreba pacienții despre utilizarea inteligenței artificiale, la fel cum fac acum în legătură cu fumatul sau consumul de alcool.
